miercuri, 4 iunie 2008

Revenons a nos moutons

Nu am studii de RU dar printr-o sansa, sau nu, am ajuns sa lucrez in domeniu, mai precis 70% din timp in recrutare. Am inceput sa fac interviuri dupa carti, dupa feeling, din ce-am mai furat si uite asa am inventat o reteta proprie. Asa credeam ca-i proprie, pana am fost si eu la randu-mi la un interviu, ca sa testez concurenta. Jur ca face parte din job description:).
Ma duc cumintica, cu 10 minute inainte, ca la carte, intru, nu mi se zice nimic, nici ca e ok c-am venit asa devreme, nici sa mai astept.
Dupa 5 minute explodez si intreb ironic:" Presupun ca eu trebuie sa mai astept?". Cica da. Trec deja 15 minute, imi scot cartea, termin un capitol si trec deja 30 de minute. Ma gandesc ca as putea sa plec, orcicum nimeni nu ma vrea acolo. Poate ca nici io nu vreau acolo, atmosfera e mult prea calma, linistita, impietrita chiar, biroul plin de muieri, iac, imi zic, nu-i de mine.
Apare "la recruteuse", acu incepe zic si sa vezi cat de profi sunt astia, nu ac mine, toata un zambet, de parca as flirta cu femeile si cu barbatii deopotriva.
Buun, incepe, se prezinta, bla-uri, ma prezint si io frumos, asa cum m-a invatat mama , sa ma tin de rochita cand recit poezia. intrebari gen: defecte, calitati, ce imi place, cum imi petrec week-end-ul, dc dorm (DAAAAAA), ce vreau de la mama viata si ce ma enerveaza cel mai tare. Hm, sa va fac o lista???
In mare, tipa f ok, mi-a confirmat ca si eu imi fac treaba corect, ca urmez aceeiasi pasi, doar ca aveam impresia ca sunt originala. Ah, ba da, URASC si nu intreb lumea cum se vede in 3-5 ani! Aici, am luat bila alba.
Si concluzia ar fi, ca ma potrivesc pe job-uri care cer interactiune cu clienti, candidati, oameni. PE BUNE??? Superr, hai ca am mai aflat ceva despre mine:).

Interviurile sunt faine, asa cand le practici ca pe o distractie de dupa-amiaza, in plus ai la ce te gandi in drumul spre casa, ai timp te introspectezi, ca in rest ii analizezi pe altii. Cool, mai fac din astea.


Mai jos, un mini interviu al unei candidate, muncitoare necalificata, la care am admirat sinceritatea si onestitatea. De unde si concluzia ca sefii, managerii, astia cool, nu mai sunt de mult umani.

1. Care este cea mai mare realizare profesionala de pana acum?
am reusit sa inbrac O NUNTA,int-un timp scurt.

2. Care este cel mai mare esec profesional de pana acum?
ma ferit dumnezeul ...pana acum.

3. Descrieti compania ideala in care ati dori sa lucrati?
o companie cu angajati multumiti,care sa-si doreasca sa se trezeasca in fiecare dimineata,ptr.a incepe o noua zi.

6 comentarii:

Laura spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Laura spunea...

E tare misto asta cu angajații mulțumiți, care se trezesc dimineața cu chef.. Eu aș vrea o lume în care să fie așa toți oamenii.. Se dă? :)

delia spunea...

pai lumea asta se creeaza, nu-i de ici de colo, tre sa punem umarul cu totii:). te chem la un interviu??

Laura spunea...

well, "studenta mare" în curând nu va mai fi studentă.. so sure :)

Delia spunea...

felicitari, iupiii, pentru mine tot asa ai sa ramai, suna f misto si pastreaza o umbra de tinerete frumoasa. ramai "studenta mea mare"!

Laura spunea...

bohemian like you!