Leapsa vesela si trista

Bogdana imi da teme de facut si in timpul programului, probabil ca sa ma scoata din starea demonica. Asadar, sa postam 2 poze: una vesela si alta trista. Din fericire, nu prea am poze triste pe PC-ul de serviciu, asa ca trisez:).

Thassos, e trist pt ca mai e mult pana o sa ma intorc in insula. credit foto: Mihaela Racescu


Eu si Eliza; distram audienta la o nunta


LE: dau leapsa lui Dedi, pescarusului, Andrei Badicioiu, lui Raul si Ionucai.

Demonii unei viitoare mirese

Oh, da, exista! Tropaie in mintea si in casa mea de cand cu rochia de mireasa. Adica de cand m-am hotarat ce, cum, unde si de ce voi purta in marea zi. Si atunci a inceput totul, structura mea interioara de viitoare mireasa pe care o credeam indestructibila s-a clatinat si iata-ma prinsa in jocul nuntii. Joc pe care credeam ca n-am sa-l joc asa cum ar vrea ea. Adica mireasa nevrotica. Deocamadata am doar niste simptome de frica si niste vise grele cu pantofi care nu se potrivesc unei rochii perfecte, cu niste verighete care nu-s alea pe care le vrem si cu invitati pe care nu-i cunoastem. Dar cele mai grave sunt visele pe timp de zi in care rochia mea nu iese, rochia nu are culoarea potrivita, rochia nu ma incape, rochia e f scumpa, rochia nu iese si basta.In ritmul asta, rochia ma va distruge iar cele 6 luni cate au mai ramas vor fi un chin.
Solutia? Mirele zice ca rochia va iesi perfect si ca sunt nevrotica, ca n-ar trebui sa imi pese atat de mult de o simpla rochie de mireasa......:))) right, de parca bridezilla din mine s-ar linisti:)).
Primul demon al acestei nunti f relaxate: rochia.
Oare cati vor mai urma?

On mute

Blogurile tac din ce in ce mai mult. Ele sau proprietarii lor se tanguie ca nu mai au tragere de inima si nici timp si nici energie sa mai comunice. Cateodata se lasa batuti de unii care vin si topaie si imprastie mizerie agramata pe/in blogul lor si asta ii supara. Pe mine ma scoate din sarite cate unul anomim care e clar mai destept si mai priceput si care ma balacareste in fel si chip. Oare sa ma mai supar? Oare sa-mi fac blogul privat, de vreme ce scriu despre lucruri personale? Voi ati avut experiente triste pe blogurile dvs? Si oare de ce?

Noi, 2 personaje, la Veliko

Noi peripetii fotografice de la Veliko imi parvin si nu rezist sa nu le public. De vizionat cu lamaie la indemana.

Ne-am targuit

La talciocul de duminica, de la Verde Cafe. A iesit asa cum ma asteptam: cu vreme buna de stat in curte, cu atmosfera prietenoasa, cu lucruri targuite si trocuite. Multumiri celor implicati si care au participant.Dar ce tot zic eu aici, ia sa vedem cum a fost:

27 la Veliko

M-am aniversat de 27 de ani la 3 ore distanta de Bucuresti, la Veliko Tarnovo. Unde a fost frig umed. Cam atat imi aduc aminte acum, desi aveam in minte o poveste plina de peripetii si chestii vazute, insa numai frigul mi-a ramas in oase. Mai bine las pozele sa vorbeasca, care sunt trsite si intunecate, dar daca ma gandesc bine, ne-am simtit f bine, a fost o veselie de numa, nu stiu de ce, insa numa io nu am reiesit vesela. O fi de la oras? Medieval dar daramat? Vechi si traditional insa sarac?
Sa-mi traiesc mie si viitoarei noastre familii micute, sa fim sanatosi, ca la anul avem de dantuit la nunta. Si sa-mi traisca si parintii, ca a fost si ziua lor, nu?

Avem "Talciocul urban"

Avem echipa: Delia, Iulia si Ramona
Avem locatie: Verde Cafe
Avem data: 25 octombrie, duminica, de la 11
Avem suma de participare a negustorilor pentru : Fundatia Doggy-Dog si Copacul de hartie
Avem: ceai, limonada, prajituri facute in casa de Eliza si mult chef de palavre si targuiala
Avem un art director caruia ii multumim: Dedi Grigoroiu

Avem nevoie de: prieteni care sa se inscrie ca si negustori; de lucruri frumoase si folositoare, dar care au fost uitate in dulapuri; vreme buna!

Va asteptam, intrarea este libera dar nu va sfiiti sa veniti cu lucrusoare pentru troc!

Lista de nunta si sfaturi frantuzesti

Cred ca in curand ma voi transforma in critic de nunti, inevitabil ajung aici. Se pun la socoteala anii de mers la nunti, cititul de reviste de specialitate si mai nou site-urile si blog-urile de gen. Nu m-am maritat pana acum, deci nu stiu cum se face, insa in mod clar stiu cum ar trebui sa arate. O nunta, zic. Macar partea masculina a nuntii noastre e mai cu capul cu umeri si zice sa fim mai rezonabili, sa vedem cum o iesi a noastra.
Tot citind literatura de specialitate frantuzeaza dau de un articol f interesant.
Planificarea nuntii cu 6 luni inainte, cinezsi ce tre sa faca fiecare parte, adica mirii. O sa adaptez mai jos lista "obligatorie" a unei nunti frantuzesti, pe roluri si interese:).
Artcolul se cheama mecantil, nu-i asa, "Le partage des frais/des taches" (impartitul banilor/al sarcinilor de lucru:))

mireasa si familia dumneaiei:
- se ocupa de anuntul logodnei
- de deocratiuni
-fotograf, cameraman
- dj, orchestra:))
- parcarea masinilor
- corist:))
- rochie de mireasa si accesorii
- tinuta cortejului:)
- cadouri pt invitati
- plata mesei/receptie

mirele si familia dansului
- inelul de logodna si verighetele
- buchetul miresei si ale copiilor de mingi:)
- tinuta mirelui si plata cazarii invitatilor
- luna de miere
- plicurile:))
- plata mesei, impartita cu familia miresei

ok! Astia nu-s sanatosi, au reguli mostenite de la Napoleon, insa tragem linie si ne dam seama ca mai avem 6 luni si ca nu am respectat nicio regula, pt ca parintii nostri is scosi din schema banilor. s-o facem ca la romani cu sarmale in par si pe farfurie sau ca la frantuji? mie partea cu plata lunii de miere imi place, dar sa les io plaja:)

Poze si cu pozarul

Doamna in fucsia si domnul in conversi s-au dat in stamba la o nunta.

Nunta, numele si pregatirile

In cazul meu, pregatirile de nunta sunt de fapt grijile care tin de rochie, decoratiuni, locatie si invitatii care trebuie clar sedati astfel incat toata lumea sa zambeasca. La mine la nunta toata lumea zambeste, ati inteles?
Si prin postul asta cred ca raspund multor intrebari primite in legatura cu nunta. Ce ati mai facut cu nunta? NIMIC. In afara de locatie, care nu e oficial a noastra, ci doar intr-un caiet, in afara de data si de nasi, nu avem nimic. Nu rochie, nu verighete, nu invitatii, nu biserica, nu detalii. Insa avem asa un chef sa facem nunta asta, incat sigur se vor rezolva toate de la sine. E mai bine asa, decat sa intru in priza, pentru ca, dupa cum ma cunosc, am mari sanse sa ma transform intr-o Bridezilla. Dar intr-una care nu tipa, ci care va plange la biserica, la masa, la dans, la taiat tort si care intre timp va avea grija sa isi streseze invitatii cu intrebari de genul" va simtiti bine? de ce nu dansati? nu va place mancareaaaaaa?", si da-i si plangi de nervi.
Ma bazez clar pe bratul de fier la viitorului meu sot care ma va pune la punct sau pe pastilele de relaxare, date de maica-mea sau chiar de soacra. Solutii sunt.
Singurele certitudini cu aceasta nunta se leaga de faptul ca totul se va transforma intr-o casnicie, si nu intr-o nunta si atat, si ca imi voi schimba numele in Delia Grigoroiu.
Nu m-am gandit deloc la acest aspect al numelui pana cand m-a intrebat o prietena cum ma voi numi DUPA, dar pentru ca nu sunt vreo vedeta mi se pare normal sa ma marit pana la capat si sa ma transform intr-o doamna. Doamna Delia Grigoroiu.
Au mai ramas: 202 zile, dar cine mai numara?