luni, 24 decembrie 2012

Natale

Anul asta suntem in Toscana de Craciun unde e chiar cald si bine, unde mancarea e delicioasa si usoara, unde dulciurile se numesc panna cota, unde ne plimbam si dormim mult, unde e mama si sormea si unde nu mai e tata, fizic, desi il simtim prezent, unde cred ca e cel mai fain Craciun ever, unde Luca e foarte chill si se plimba cu noi, sta in scaun de masina cum nu sta in Bucuresti si unde avem multe bone.
Craciun fericit, Auguri, Buone Feste!

marți, 18 decembrie 2012

Prima poza a lui Luca

Avem multe premiere in ultimele zile, asta e una din ele, face singur poze cu telefonul.
Revin cu continuarea postului despre alaptat, soon.

vineri, 14 decembrie 2012

Discutia inainte de Craciun

Luca, ce vrei sa-ti aduca Mos Craciun?
Cadouri, multe!
Ce cadouri?
Jucarii, nu pentu bebeluti, pentu Luca.
Dar tu nu esti bebelus?
Nu bebelut, Luca e baiat male.

Un an si noua luni fix azi'

sâmbătă, 8 decembrie 2012

Curs de Comunicare NonViolenta cu Monica Reu pentru Tudor

Postez si aici anuntul de pe Talcioc Urban ca poate gasim si alti doritori, cursul este minunat, pe noi ne-a ajutat foarte mult in relatia cu Luca si sigur cu ajutorul lui am sarit peste anumite crize de tantrumuri ale copilului pe care le-am gestionat usor. Iar Monica este o zana! Voila mai jos textul Monicai: O seară de Comunicare Nonviolentă pentru Tudor Asociaţia pentru Comunicare Nonviolentă (www.nonviolenta.org) te invită marţi, 18 decembrie, între orele 18:30 - 21:30, la o seară de comunicare empatică. Tema atelierului: Cuvinte care conectează - apreciere, recunoştinţă, celebrare Dincolo de frământările şi problemele cu care ne confruntăm în fiecare zi, tânjim după o viaţă încărcată de sens şi comuniune cu tot ce ne înconjoară. Cum ne poate ajuta practicarea Comunicării Nonviolente - modelul de comunicare dezvoltat de Marshall Rosenberg - să avem parte de mai multa armonie, să acţionăm cu mai multă compasiune faţă de cei dragi nouă şi mai aproape de valorile noastre? Vino să afli cum poţi avea o viaţă mai frumoasă şi relaţii mai pline de satisfacţii, învăţând un mod simplu şi eficient de a te conecta la ce este pozitiv în viaţa ta. Trainer: Monica Reu este fondatorul si preşedintele Asociaţiei pentru Comunicare Non-violentă, şi singurul trainer român certificat de Center for Nonviolent Communication din Statele Unite. Facilitează workshop-uri de Comunicare Nonviolentă din anul 2005, împărtăşind metoda în cursuri deschise, grupuri de practică, tabere de familie, şcoli şi instituţii. Pe lângă Marshall Rosenberg, cel mai important mentor al său într-ale Comunicării Empatice este Emma, fiica ei de doi ani şi nouă luni. Taxa de participare: 60 lei/persoană Înscriindu-te la acest atelier, contribui la salvarea vieţii lui Tudor, un băieţel de un an care are nevoie urgentă de un transplant de inimă (mai multe detalii despre el, aici http://viataluitudor.blogspot.ro/). Toţi banii strânşi din taxele de participare vor fi donaţi acestei cauze. Locaţia: Sediul Waldorf Christophori, strada Puţul cu Plopi nr. 8 (lângă parcul Cişmigiu, intrarea Ştirbei Vodă). Dacă doreşti să ni te alături, te rugăm să îţi confirmi participarea la adresa de e-mail: monica@nonviolenta.org

vineri, 7 decembrie 2012

Alaptatul la 1 an si 9 luni

Acum cateva saptamani am postat aceasta fotografie pe pagina mea de facebook unde am primit complimente, deh, ca doar n-o sa zici omului in casa lui ca e urat, diform sau rupt de oboseala. Nu se cade! Ce sta in spatele pozei e alt mesaj: nu mai pot! Nu mai pot sa alaptez zi de zi, mai ales din 10 in 10 minute intre 12 si 2 sau dupa 5 dimineata nonstop, sa il adorm ziua la san si sa stau langa el paralizata, ca acum, ca sa nu se trezeasca, sa dureze enorm seara sa il adorm, tot eu, doar eu, la san.
Oboseala acumulata m-a facut ca in ultimele doua nopti sa fug din patul in care cosleepuim cu totii si sa ma refugiez pe canapeaua incomoda din sufragerie, invelita, ca hotul, cu haine din cuier.
Nu e vina copilului, saracutul, e cu atat mai incrancenat sa suga cu atat mai mult cu cat eu ii povestesc despre cum noi o sa o rarim, sau cum apiti o sa plece, sau cum o fetita a plans mult cand mama ei nu i-a mai dat sa suga, dar acum e ok si foarte fericita.
Imi dau seama ca alaptatul prelungit, dincolo de miile de avantaje, are si capcanele lui. Cum sa convingi un copil sub doi ani sa nu mai suga cand laptele e siguranta lui, e ritualul de somn, de linistire, de dragoste?
In saptamana cu pricina pozei, am avut zilnic conversatii despre intarcare asumata de amandoi, povesti despre jucarii care nu mai sug, despre copii care sufera dupa titi dar care sunt fericiti si fara. Am facut jocuri inspirate de playfull parenting-ul Otiliei Mantelers, ziua parea sa inteleaga si sa o rarim cu suptul, noaptea era cosmar: urla, tipa prin somn: Gataaaa, nu apiti, m-am inmuiat si am renuntat.
Tot nu reuseam sa ma odihnesc.
Am ajuns, dintr-o sustinatoare a alaptatului, intr-una sceptica si cu sfaturi care au cuvantul compromis in ele. Am ajuns sa ma urasc ca nu am stiut unde sa pun frana, ca nu am invatat copilul sa adoarma si altfel cand imi dadea semne ca se poate si fara san, am ajuns sa fiu in fiecare saptamana bolnava: ba indigestii, ba dezechilibre hormonale, desi analizele sunt perfecte.
Mi-e foarte greu pentru ca nu pot sa ma odihnesc ca un om normal, ca la orice foiala in pat ma simte si ma suge. Mi-e ciuda dar le si admir pe acele femei dragi din viata mea care alapteaza mult si care declara cu seninatate ca ele nu stiu cand se trezesc noaptea sugatorii de serviciu.
Si mi-e ciuda cel mai tare ca am sentimente contradictorii legate de alaptarea unui alt copil, daca va mai fi cazul, asta mi se pare oribil.
Sper sa nu creez polemicile nesfarsite legate de acest subiect, nu fac parte din nicio tabara si nu vreau sa primesc sfaturi de genul : Mai rezista putin, o sa se intarce singur!
Din pacate nu cred asta si nici nu ma vad de cursa lunga.
Dincolo de asta, imi place poza:).

joi, 22 noiembrie 2012

Noi, pe timp de iarna

Ce facem in casa atata amar de vreme? Construim, pictam, ne dam cu moto, da, da, chiar si eu, mancam carnati, ne stropim cu apa, iar coloram, facem biscuiti si ar face orice ca sa nu iasa afara la frig. Asa ca inventivitatea e la noi acasa. Daca mai aveti idei de activitati in casa, scrieti-ne pe adresa redactiei.

luni, 19 noiembrie 2012

Talcioc Urban pentru Matei

Noi nu stam, noi talciocarim! Cam asta o sa facem in urmatoarea luna, ca vorba aia, daca tot am terminat cu filmarile din sezonul doi al emisiunii "Totul despre mame", si am somat vreo doua saptamani, am zis sa reinvoc adrenalina si sa mai fac ceva treaba. Asadar, pe 1 decembrie, in zi mare si pur romaneasca noi mergem dis de dimineata sa vedem parada si la 10 deschidem o noua sesiune de talciocarit pentru Matei. Dar, inainte de asta, adica sambata, pe 24 noiembrie, o sa particip impreuna cu Bogdana la Bazarul de Craciun de la Gradinita Waldorf Cristofori, aici gasiti mai multe detalii de inscriere si participare.
Ssst, mai urmeaza un Talcioc Urban pe 15 decembrie, e unul special, o sa vedeti de ce! Pfuiii, cata treaba:)!

duminică, 7 octombrie 2012

Lista aniversara

De ziua mea de anul asta imi doresc multe, fac si io o varsta si am de gand sa ma rasfat dupa un an juma de stat pe tusa. Vreau niste cosmetice MAC, niste cizme Hunter, un vopsit si un tratament cosmetic, o geanta sau doua, niste cercei de argint si niste carti. Astea is chestii pe care mi le voi cumpara eu, nu stresez pe nimeni cu fitoseniile mele.
Insa ce vreau de la cei din jur ar fi asa: un somn de dimineata macar pan la 9, un somn de pranz de macar o ora fara sa fiu calarita de copil, o noapte intreaga de somn. Pentru toate astea tre sa negociez cu bunicii:).
Acus fac 30, abia astept, din pacate e primul an fara ca tata sa ma sune.
Dar beau o bere si pentru el, din aia cu ghimbir, ca aia ii placea in ultima vreme.

luni, 24 septembrie 2012

Ubec mama!

Cam asta e noul refren de cateva zile iar eu ma topesc de mandrie si de dragoste. Ma iubeste si acum verbalizeaza de fiecare data cand se opreste din joaca si treaba lui, se lipeste de mine, ma pupa si imi declara:
Ubec mama, ubec titi!
Credit foto: Alexandra Dinca
Fotografiidefamilie.ro

marți, 18 septembrie 2012

Jobul ideal

Din iulie sunt full-time mama lui Luca si part-time lucrez la site, part-time la emisiunea cu acelasi nume, "Totul despre mame", unde fac documentare si ceva munca de platou. Asadar, am doua joburi full-time, asa ca nu ma plang deloc, sunt o albinuta harnicuta, cu o mana il spal pe Luca la fund si cu alta vb la telefon incercand sa aduc oameni faini in emisiune.
Viata mea e un rollercoaster de 3 luni, vine sotul acasa la 5, la 6 predau copilul si ma apuc de scris, la 9 il culc, mai prestez pan pe la11, 12, in serile bune, daca nu esuez de somn langa copil.
Dar nu ma plang pentru ca este fix jobul ideal: stau acasa cu Luca si lucrez printre picaturi si fac ceea ce am vrut mereu: productie tv.
Deci, da, se poate, cu mult stres, cu alergatura, cu ochii pe ceas, cu rugaminti din partea copilului : mamaaa, nuu tepon, chide, chide! Adica, sa inchid naibii telefonul si sa ma joc cu el;).
Daca nu ati prins ieri prima emisiune pe Prima Tv, de la 8.20 si 15.20 in reluare, iata mai jos si versiunea on-line, si va jur, se munceste mult la ce se vede, iar pentru reclamatii legate de invitatii, mie sa imi scrieti:).
http://totuldespremame.ro/video/coltul-specialistului/cezariana-electiva

marți, 11 septembrie 2012

De inceput de toamna

Dar de fapt cu gandul la Craciun caci noul refren al lui Luca suna asa:
Aduca Mocatun cadou copii!
Mai exact un tren si un escavator;)!

luni, 27 august 2012

Luca, parerologul

Nu numai ca vorbeste, acu are si pareri, aprecieri pe marginea diferitelor subiecte si doleante care trebuie musai indeplinite pe loc.
Toate verbele sunt la persoana a doua sg, desi cand vorbeste despre el zice " tu" sau " Uca".
Zice cam asa cand vrea lapte:
" Apiti mama acum!"
" Apiti dulce, bunnn"
" Mai vei apiti"

Daca vrea ceva, tot timpul cere cu " dau mama ten( tren) paine, teapa ( ceapa) etc.

Cand vede un loc de joaca urla:
" inti Luca gioaca" ( intre).

E foarte empatic si imi povesteste cand plange vreun copil sau cand noi ne certam el striga tare " Gataaaa, mama, gataaa, binee".

Nu pot sa am vreo mica grimasa de suparare ca ma cauta din priviri speriat si intreaba; Mama, binee?

Cere de toate, repeta orice si asociaza forme si concepte.
Canta toata ziua iar refrenul preferat este " Adele, Someone like u", pe care il cere pe repeat. Urmeaza "latete" de la "Allouette, gentille allouette", apoi " slipin", de la " Are u sleeping, brother John";).

" Cum te cheama?
Uca!
Cati ani ani?
Unan?
Unde stai?
Tiiitan!"
1 an si 5 luni

joi, 23 august 2012

In memoriam Bibi

Poate daca nu se intampla ca Bibi sa se duca la Doamne Doamne nu scriam aici despre asta. Moartea copilului de 2 ani, cel iubit de o lume intreaga m-a readus fata in fata cu moartea tatei.
Cum sa scrii pe blog ca a murit tata? Cum sa anunti asa ceva? Cum se scrie, de fapt, o asemenea stire pe care nici acum nu o pot intelege? Tata s-a dus si el mai departe acum doua saptamani si am avut norocul sau ghinionul sa fiu cu el in acel moment. Eu, mama si sormea, toate trei in jurul lui, ca Sf. Treime. Fix la asta m-am gandit in momentul acela, dupa care am inceput sa ne ocupam de "cele sfinte". Abia dupa cateva zile de la inmormantare am inceput sa tremur si sa inteleg putin cate putin ce s-a intamplat cu adevarat. Ca tata nu mai e! Ca tata nu a fost un tata perfect, nici bun, nici rau, nici bland, nici frumos, a fost Tata! Cel pe care l-am urat in adolescenta, cel care nu vroia sa ma lase sa plec la Iasi si sa stau langa casa, dar cel care facea cele mai bune ciorbe, muraturi, mamaligi, placinte, mancaruri ever! Cel cu care seman fizic cel mai tare de pe lumea asta s-a dus si io simt ca jumatate din radacini s-au dus de tot.
Si cel pentru care inca nu pot sa plang pentru ca tot din cauza lui am canalele blocate si nu pot sa le dau drumul.
Tata si Bibi s-au dus, unul pe 10 august, altul pe 20, si sper sa se intalneasca si sa vorbeasca despre mine si sa se inteleaga. Bibi a fost un inger de copil, tata un mic demon care inca ne guverneaza vietile si ne face sa ne dam seama ca toate 3 eram dependente de el.
Drum bun, copil mic, drum bun, copil mai mare!

vineri, 27 iulie 2012

Discutii Luculine, din nou

As putea sa vorbesc despre cum vorbeste el zilnic, dar il las pe el sa vorbeasca. Cateva transcripturi ca sa le tin minte pentru posteritate. Luca, 1 an si 4 luni jumate

Eu: Ce mancam azi, Luca?
El: Caneee ( carne).
Eu: Si mai ce?
El: Tatachi ( tzatziki)
Eu: Atat?
El: Cu cacochii si pâne( cartofi si paine).
Eu: Si la desert?
El: Pepeme ( pepene).


Eu : Ti-e somn?
El: Na ni na, hai, a pat!
Eu: Pai hai, culca-te odata!
El: Cucate, mama tu!


Eu: Vrei sa ne spalam?
El: Da, mana, mama a baie! ( da mana, mama, si hai la baie).
Eu: Te speli singur?
El: Da, cuc, fun, cap, pal.


El: Cugeee apa mama a baie!

Se-ntelege ca ne intelegem, nu?

sâmbătă, 21 iulie 2012

Doneaza pentru Stefan

Intre 21 si 28 iulie avem campanie de sms-uri pentru bebelusul Stefan pentru care am facut si talcioc luna trecuta. Stefan sufera de sindromul Apert si are nevoie de orice banut care sa il ajute in urmatorii ani, caci el se poate reface usor usor cu ajutorul unor terapii de constructie craniana, faciala si motorii. Asadar, stiti ce e de facut: 2 euro la 848 pentru o viata mai usoara pentru Stefan.

miercuri, 11 iulie 2012

Luca in etapa lui DA

E foarte fericit cand il intrebam de o mie de ori pe zi daca vrea aia, ailalata, daca a mancat sau a facut pipi, si mai ales daca ii aratam ca il intelegem. Toate raspunsurile lui sunt DA, desi nu se aplica chiar in toate situatiile.
E foarte comic atunci cand raspunde:

- Luca, mergem afara?
- Aparrraa, DA!

Luca, ne spalam pe dinti?
Ditiii, DA!

Luca, vrei sa dormi?
Nana, DA!

Si cateva situatii cand DA-ul e spus alandala, dar cu mare convingere;

- Luca, am vrea sa intelegi ca noi mancam acum, daca nu vrei sa stai cu noi, du-te si te joaca.
- Daaa!
Si vine in bratele mele si plange ca vrea cu noi:).

- Luca, unde sunt piticii?
- Daaaa!

Si cireasa de pe tort:
Luca, stii ca te iubim?
Daaaa, popic ( pupic).

miercuri, 4 iulie 2012

Noi doi, copiiii

Un copil de 30 de ani si un adult de 1 an si 3 luni;).

Ce sa nu-i spui unei gravide

O sa ma folosesc de cazul practic pe care-l am langa mine, adica de prietena mea, proaspata gravida, careia i se schimba viata si e moarta de frica. In toate discutiile cu ea ma trezesc cu o voce interioara care pare ca are raspuns la toate fricile ei si inainte de a i le verbaliza ma opresc si-mi zic ca nu e ok sa ii dai sfaturi. Asa ca mai bine NU:
- ii spune ca va fi bine, pentru ca daca sarcina ta a fost ok, usoara si fara greturi, a ei s-ar putea sa fie taman invers, si sub asediul hormonilor, s-ar putea sa te urasca o vreme;
- ii stabili tu cand va naste, doar pentru ca tu ai nascut si stii mai bine, las-o sa astepte linistita momentul X;
- ii spune ce vitamine sa ia, ce analize sa isi faca, ori cate ecografii sa faca ori ba, daca e preocupata de acest subiect, fii sigur ca te va intreba si va lua decizia potrivita ei;
- nu ii spune ca viata cu copil e grea, obositoare, ci doar ca va fi diferita;
- ii programa alaptatul, cat sa dureze, cum si unde; e o alegere personala si delicata pe care o face fiecare in functie de nevoi si limite; sustin alaptatul pana in panzele albe, insa nu suport atitudini extremiste de niciun fel;

Si, totusi, ce sa ii spui? Nimic! Doar ascult-o, empatizeaza cu ea si fa-o sa se simta precum unica femeie gravida de pe lume, caci asa cred ca trebuie sa se comporte o femeie cand se pregateste sa aduca pe lume un copil: speciala si unica!

Luca, dupa un week-end fara parinti, partea 2

Inca nu l-am lasat peste noapte la bunici, inca nu am curajul si oricum suge asa de des de cand cu caldurile astea incat l-as traumatiza daca s-ar trezi fara "apti". In schimb, ne-am calcat pe inima si l-am lasat la bunici toata ziua de sambata si duminica de la 10 la 2 jumate. Si da, a stat fara proteste, s-a distrat, a dormit pe bunica, a mancat si a uitat de noi pentru o vreme. N-am facut sex nebun in tot acest timp, nici nu am varuit prin casa, nici macar nu am fost la shopping, ci am fost la un curs de comunicare nonviolenta http://www.nonviolenta.org tinut de draga de Monica Reu. Au fost doua zile intense in acumulare de informatii de bun simt pe care sa le aplicam in cresterea copiilor nostri. Nu fac o recenzie a cursului pentru ca as strica sensul lui, zic doar ca ma bucur ca am facut acest curs impreuna cu sotul si ca ne-am regasit in multe situatii de care am dat in incercarea de a-l intelege pe Luca. Cheia acestui tipar de comunicare sta in empatie, si imi dau seama ca am pornit bine la drum cu copilul nostru.
Cand Luca urla cand avea cateva luni si nu stiam de ce, faceam bine sa il tin nonstop in brate si sa ii spun ca il inteleg ca e mic, frustrat de atatea acumulari si ca are nevoie de noi. Cand Luca urla la 10 luni atunci cand dispaream din camera, era normala reactia lui, caci era in plina anxietate de separare si avea nevoie sa stie ca nu plec de tot. Cand Luca plange acum, la un an si patru luni, il inteleg ca e frustrat ca vrea sa vada, sa atinga si sa privim minute in sir un escavator care stationeaza pe strada noastra. E in faza de curiozitate si acumlari de informatie care il va mai tine doar cativa ani. Cum sa nu intelegi si sa sustii un copil care vrea sa creasca neingradit, cum sa tot afirmi ca e un alintat ca vrea in brate sau ca e prea mare pentru varsta lui. Mergeti la cursul de CNV, e un curs care te ajuta sa privesti in tine inainte de a fi un parinte empatic. E un curs util si bunicilor care trebuie si ei pregatiti pentru noua generatie de nepoti.
A scris si ta-su despre asta, ati vazut? http://ta-su.blogspot.ro/2012/07/non-violent-draga.html?m=1

Luca, dupa un week-end fara parinti

luni, 25 iunie 2012

Cum a fost la mare

Acum 10 zile am fost la 2 mai si n-am apucat sa povestesc cat de fain a fost cu copil umblator pe nisip. Aveam emotii ca o sa si-l puna in cap, in ochi, in gura, dar nu, Luca a avut grija sa il batatoreasca pe tot, adica sa alerge pe toata plaja in cautare de ceva. Nu stim ce, stim doar ca nu a stat mai mult de 10 minute locului si ne-a prezentat, fara sa vrem, fiecare prosopel, fiecare jucarie ori obiect interesant de pe toata plaja din 2 mai. Cu apa a fost si mai si, pentru ca dupa ce l-a daramat un val spart la tarm, n-a mai vrut sa intre in apa cateva ore. Ce vedeti mai jos este incercarea sotului de a imprieteni pestele din Luca cu apa sarata si numa buna de imbaiat. Dupa o zi de exercitii, era fix ca peste in apa asa ca ne-a fost tare greu sa plecam de la mare.
A fost chiar placut la mare cu copilul, as zice ca e mai interesant decat fara cand oricum te plictisesti de atata stat degeaba. Chiar, cum o mai fi?

http://www.youtube.com/watch?v=Jip09P7xuPc&feature=youtube_gdata_player

Pasiunea lui: catea;)

Adica, cartea! Ce vedeti in spate nu sunt munti de haine proprii ori vreo intentie de a pleca in vacanta, desi ne-am dori nespus dar nu avem idei bune anu' asta, ci restul de marfuri ramas de la Talciocul de sambata despre care o sa scriu mai tarziu.
Voiam doar sa vedeti cum se citeste la noi in casa; oriunde, numa carti sa fie. Sper sa semene cu mine si nu cu ta-su care citeste din ce in ce mai rar si numa' pe tableta. Vad ca lui Luca ii place sa dea paginile, sa le adulmece, uneori sa le si molfaie, dar e din ce in ce mai rar.
1 an si 3 luni

vineri, 15 iunie 2012

Ni se pregateste ceva

Ce: Talcioc Urban
Unde: Lente&Cafea
Cand: 23 iunie, de la ora 12
De ce: Il ajutam pe micul Stefan suferind de sindromul Apert
stefansiapert.wordpress.com
Cum: talciocarim si donam fondurile stranse pentru ca Stefan sa se recupereze.

Va astept sa va inscrieti pe blogul talciocului.

sâmbătă, 2 iunie 2012

Sa ii cumparam si lui carut?

video

Luca la World Press Photo

> Este o expozitie pe care o gasiti la Biblioteca Nationala si pe care noi am vizitat-o sambata trecuta, dupa-amiaza, in vreme ploioasa. A fost perfect pentru toti, noi am vazut cele mai socante fotografii ale anului trecut, dar si pe cele mai frumoase, in timp ce Luca a alergat incontinuu pe sub fotografii, fericit ca are spatiu sa se desfasoare cum ii place.
>

sâmbătă, 26 mai 2012

Copilul minune

> Ma tot invart in jurul blogului de cateva zile si tot vreau sa scriu despre ce mai face si ce mai zice Luculeanul nostru, dar nu apuc pentru zilnic e ceva nou de consemnat. Nu exagerez cand zic ca vorbeste incontinuu si invata in fiecare zi un cuvant nou. Nici nu stiu cate cuvinte zice pentru ca sunt multe si diverse. Repeta pana si cuvintele din limba engleza si ne lasa cu gura cascata. Zice dam= damn si saci= search. E un burete care ne absoarbe gesturile, vocabularul si pana si grimasele. Pe langa cuvintele pe care le pronunta aproape perfect, de ex cane= carne, bacon= balcon, cecei= cercei, si isi exerseaza r-ul graseind de zor, este foarte prezent in orice situatie, nu-i scapa nimic, doamne fereste sa zici ceva si el sa nu fie atent. In fiecare minut face ceva iar acum este preocupat sa goleasca continuturi de orice si sa le umple la loc: genti, sertare, masinile de spalat, cutii, asa se face ca m-am trezit cu haine murdare de-ale lui in sertarul meu cu chiloti si cu pixuri si cuburi in masina de spalat. Imi place ca e si constiincios si inchide mereu usile dupa el ca sa nu te prinzi pe loc de nazdravanie.
> Suntem incantati de el si ne minunam de cate stie sa faca si sa zica la 14 luni.
> Capitolul somn este un pic mai bine, doarme doar o singura data pe zi cate doua, trei ore, doar daca stau langa el sa suga de cateva ori iar noaptea inca se trezeste de cateva ori. Inca rezist, la cat e de misto copilul, e si pacat sa ma plang de el:).
>

vineri, 4 mai 2012

Ta-su scrie si pentru mame

Daca nu l-ati citit pe sot pe blog, nu-i panica, puteti rade de el si pe site-ul totuldespremame.ro, acolo unde eu scriu cu drag si spor despre teme serioase, documentate, iar el vine cu frustrarile si da din casa. Iacata: http://totuldespremame.ro/invitati-speciali/dedi-grigoroiu-taticuleiesim-afara

marți, 1 mai 2012

De 1 mai, grasuto!

Cred ca asta e refrenul potrivit etapei de viata in care ma aflu acum. Si daca tot e inceput de luna, incep si eu cu planuri marete de... slabit. Mda, era si cazul. Am ajuns la un numar nesimtit de kilograme care nu se asorteaza defel cu inaltimea mea, amestecatura care face din mine un butoias de mamica de Luca. Nu stiu cum naiba am ajuns sa cantaresc fix cat aveam in luna a saptea de sarcina, mult, domle, mult. Asa ca e cazul sa ma pun pe treaba slabitului, nu cu diete, ci cu miscare. Partea buna e ca si sotul s-a cam implinit rotunjor, semn ca ne prieste viata la tustrei, asa ca ne vom insoti in incercarea de a da jos mizeria de pe burti, picioare si brate. Eu imi propun sa scap de 5 kg in prima faza, cat mai alaptez, dupa care ma voi mai ruga de inca 5 sa plece de pe fata mea. Sotul cred ca tre sa dea mai mult, sper, macar sa nu fiu eu aia prea grasa si frumoasa din casa.
Daca vedeti seara prin parc doi alergatori strambi, asudati, urmariti indeaproape de un copil alergator deja care imita tot ce fac parintii lui, nu ne deranjati, noi suntem si avem treaba.
Sper ca se intelege de ce nu au mai aparut poze cu mine pe blog in ultimele luni. Prima poza va fi cu mine minus ceva kilograme, abia ma astept!

luni, 30 aprilie 2012

Mini-vacanta de 28, 29 aprilie

Gata si cu 1 Mai-ul muncitoresc, l-am sarbatorit in avans sa fim siguri ca nu ratam nimic. Anul asta am fost la tara unde am lasat copilul umblator sa se tavaleasca in iarba, sa vada vaca si calul, sa flocaie cateii si sa alerge cat colo. Noi am dormitat, unii mai mult decat altii, dar pe merit. La multi ani, sa traim si sa muncim!

duminică, 29 aprilie 2012

Am terasa mea, sunt boier!

Si doar mi-a zis ta-su: bai, nu face poze ca-s in pijamale si nu le pune pe blog! Nuuu, stai linistit, e pentru noi.
Aham, nu m-am putut abtine sa nu va arat cum luam noi micul dejun pe balconul de la etajul patru unde bate soarele si ne prajim creierii dis de dimineata, dar unde e asa placut ca avem copacii sub noi si cerul sticlos deasupra. Iar seara e cea mai misto terasa din cartier caci e intim, liniste si putem sta peste program fara sa ne dea cineva afara.
Legenda foto: doi carpiti de soare, tatal si fiul si un mic dejun copios.
La multi ani de mini-vacanta de 1 mai!

luni, 23 aprilie 2012

Care-i Luca, care-i Pavel?

La 13 luni de la nasterea lor, cei doi apostoli inca seamana fizic. Daca-s cu spatele si nu stii cu ce-i imbracat fiecare, sigur ii confunzi. Chiar si noi, parintii, ne intrebam care-i care. Cat despre personalitate, Luca e cel nebun, vorba cantecului celor de la Timpuri Noi iar Pavel e cel linistit si melancolic. Sunt curioasa cum vor creste.

sâmbătă, 21 aprilie 2012

Conversatii Luculiene

Extrase din mostrarul zilnic al casei Grigoroiu:

eu: Luca, unde e tata?
Luca: Tata pa!
eu: Tata e la baie?
Luca: Tata caca!
eu: Tata face pipi sau caca?
Luca: Tata caca baie!


Luca: aidaaaa, aideee
eu: unde vrei, Luca?
Luca: aidaaa pa, pa, mama, pa
eu: vrei sa mergem afara?
Luca: pa, copaca, pa, brumbrum mama
eu: unde vrei de fapt?
Luca: cate, pisi, copaca, piii
eu: vrei in parc, deci?
Luca: da! pa! da!

eu: Luca, am ajuns acasa!
Luca: acaca, tata, caca:)))


eu: hai la baie, Luca
Luca: mama caca:))

miercuri, 18 aprilie 2012

Ta-su in emisiunea Totul despre mame

Accesand link-urile de mai jos o sa il vedeti pe Dedi din nou in platoul emisiunii minunate, in care el a fost minunat, invitatii ceilalti la fel de minunati, toti blogarii sunt minunati:). Enjoy!

Acuma, serios, sunt foarte mandra de el, e autentic, asa cum e pe sticla asa e si acasa, poate un pic mai spurcat la gura:).
http://totuldespremame.ro/video/blogging-partea-1
http://totuldespremame.ro/video/blogging-partea-2

luni, 16 aprilie 2012

Pastele toscan

Dintr-o intamplare nu foarte comoda, am ajuns sa petrecem zilele de Pasti la ai mei, in Malmantile, la 10 km de Florenta. Asa ca Pasti sau Paste, cum vreti ca io nu stiu exact, le-am asezonat cu lasagna, inghetata buna si prosciuto. Langa, am indesat un pic de cozonac romanesc facut de mama, oua vopsite de Dedi si vin rosu baut de mine. N-a fost de vis, dar a fost mai bine decat ne asteptam.
Luca a ciocnit si el oua si a descoperit un nou cuvant: pesciii= pestii, pe care il repeta de fiecare data cand vede acvariul sora-mii sau cand isi aduce aminte de ei, adica toata ziua. A tras si prima sperietura zdravana din cauza unui catel toscan care s-a bucurat prea tare sa il vada si care l-a latrat asa de tare incat a plans copilul cu suspine o ora intreaga. Cum se calma, cum isi aducea aminte de " ham-ham" si ne povestea in limba lui, si iar tragea o tura de bocet.
N-am apucat sa ne plimbam prea mult din cauza de alte drumuri spre spital dar si pentru ca Luca urla in masina din toti bojocii drept pentru care ne intoarcem mai praf cu nervii decat am plecat.
Maine zburam spre casa, abia asteptam sa ne regasim patul cel comod si tihna noastra.

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Rutina de parc

Ce credeati, ca iesim asa orisicum la soare? Nttt! Avem di tati: ochelari, papuci de alergat tot parcul si chef de calarit tot ce pare colorat si bun de escaladat. Urmeaza un post despre prietenii de joaca ai lui Luca si preferintele lui.

Luca, scolarelul

>
> Am impresia ca avem copil de scoala, asa repede creste si repeta de toate. Deci, pot sa ma laud un pic cu copilul nostru si aici, in casuta mea virtuala care a implinit 5 ani? Pot! Pai cu ce sa incep ca sa nu para ca inventez? Zic asa: Luca face propozitii scurte. Deja vad strambaturi din nas si grimase, dar am cam obosit sa ma scuz ca baietanul vorbeste destul de bine pentru aproape 13 luni. Nu de alta, dar si noi am investit energie in achizitiile lui, asa ca de ce sa ma simt prost, nu? Ce zice? Aproape toate propozitiile scurte il implica pe ta-su si imi povesteste ce a facut cu el sau ii cere chestii cum ar fi: " tata baia", cand vrea sa ii faca baie sau dupa, cand imi povesteste ce-au facut ei doi in baie.
> " tata papa", adica, tata e plecat sau tata, scoate-ma afara, dupa caz. " tata haide", scoate-ma din scaun, haide ia-ma in brate, haide sa plecam, de fiecare data folosit corect, in functie de situatie. " Tata brumbrum", da-mi masina sau m-am jucat cu tata cu masina. Cea mai misto constructie simpla a fost facuta intr-un week-end, pe repet dupa ce a fost im vizita la bunici unde s-a povestit de unchiul Petre, dupa care copilul a tot repetata " la petre" de ne-a zapacit.
> Ok, am zis ca ni se pare noua, ca prea ii dam credit, insa ramanem blocati cand ne dam seama ca el chiar intelege ce vorbim prin casa si face analogii lingvistice cand noi zicem mergem sau am plecat, el zice haide si papa si isi aduce papucii, desi nu ii facem invitatie speciala de iesit afara, ci sare ca ars cand auze cuvintele astea. Iar daca aude " danseaza" sau " muzica" incepe sa cante sau sa apese pe butonul de play la combina si ne arata ca trebuie sa ii punem muzica.
> E cam istet, nu? Culmea e ca nu stim cu cine seamana. Si da, ne recunoaste in pozele de pe pereti si ne numeste aproape fara plictis: tata, mama, tata avand cel mai mare succes in ultimele saptamani. Ba chiar ne cere albumul nostru de nunta pe care il rasfoieste tacticos exclamand fericit cand ne recunoaste.
> Vocabularul se mareste aproape zilnic cu cuvinte carora le intelege sensul. Pana acum avem asa: baca=becul, cățe= catelul, haphap= catelul, pisi= pisica, cai= calul, apa= apa, copaca=copacul, baia= baia, aide= haide, caca= caca, ata= asta, piii= copiii, brumm= masina, cacu= cucul, bisi= papagalul Biti, papucii= pucii si clasicile tata si mama. Pe moment repeta orice cuvant care i se pare interesant, azi dimineata ne-a spus si el neata, dar le uita imediat.
> Sigur ca aceste achizitii vin cu istericalele de rigoare, asa ca daca nu ne executam imediat cand cere ceva, orice repetand furios ataaaaaa= asta, incepe circul, se da cu fundul de pamant, cu capul de parchet si nu-l poti calma usor. Deh, ati mai vazut intelectuali fara fasoane?;)
>

luni, 2 aprilie 2012

Pictorial la firul ierbii

Cat eu alerg prin oras cu trebi foarte importante, baietii bat parcurile si le aleg pe cele mai goale ca sa poata face poze:)!