miercuri, 31 decembrie 2008

Drum bun in 2009





Despre Sighisoara stiam ca e un oras vechi, cu prieteni dragi. Si pana azi nimic nu s-a schimbat. Orasul aduna in ultima zi din an prieteni buni, din liceu, veselia si petrecerile cu dans de altadata. Asta am gasit si noi si ne bucuram ca suntem aici sa sarbatorim impreuna venirea urmatorului an. Asta va dorim si dumneavoastra.
Petrecere frumoasa diseara asa cum v-ati propus, bucurie si multa dragoste. Drum bun!

duminică, 28 decembrie 2008

Joaca de-a sarbatorile

E bine acasa de sarbatori insa esti un pic limitat la treburile casnice: nu poti sa speli, sa faci curat, sa speli vase. Iti ramane doar sa dormi toata ziua, sa vezi filme noaptea si sa te joci de-a pozarul. Cam trista situatia, dar noi ne-am adaptat imediat, mai ales ca avem in gazda pentru cateva saptamani un set de lumini de studio cu tot ce-i trebe unui fotograf cu patalama. Am tras cateva cadre si noi. Alte poze la Dedi.





joi, 25 decembrie 2008

Craciun fericit!

A venit si mosul, indestulat pentru vremuri de criza, am primit si o tura de colindatori, de fapt niste pitipoance de pe scara blocului care scuipa in fiecare seara seminte si mananca de la Mac. Erau imbracate in roz, cizme de mall si poseta imitatie vuton si scheme de carter. Au zdranganit ceva la usa si cam astia ne-au fost colindatorii. Mancarea e gata de ieri, am facut 3 feluri, iupiii, chiar ca sunt gospodina. Casa e plina si asteptam musafirii, Dedi e exilat in baie cu chitara, repeta colindele iar noi ne pregatim de colindat si parintii. Masa indestulata si zile de sarbatoare frumoase va dorim!
Craciun fara crizeeee!

marți, 23 decembrie 2008

Videogramele unei revolutii

Ne-am uitat aseara inmarmuriti pe B1TV la documentarul german despre "ce s-a filmat" la revolutie. Si nici acum nu stim ce-a fost. Au fost imagini prinse de camere "straine" aflate ca prin miracol cam peste tot, imagini prinse de amatori foarte buni cameramani, imagini despre care parintii nostri spun ca au mai fost difuzate insa pe care noi ABIA ACUM le-am descifrat.
Un Dinescu care tremura ca un drogat si urla ca Armata si Poporul sunt cu noi si un Caramitru care-l indemna "sa muncesca". Sa munceasca ce?? Asta n-am inteles. Asa cum n-am inteles de ce s-a tras in multimea ingrozita, ce amestec a avut Directorul Televiziunii, cine este/a fost persinajul misterios cu cojoc de blana acre a "hotarat" ca lumea sa iasa in strada si ca Armata sa apere televiziunea. S-o apere de ce? Si de CINE?
In '89 aveam doar 6 ani iar in Bacau prea putin s-au purtat miscari revolutionare. Insa nu pot uita ziua in care mama a iesit la geam, alba la fata, si ma chema de urgenta in casa. Intre 20 si 25 decembrie 1989 nu am mai iesit la joaca pentru ca se intampla ceva.
Pentru tinerii curajosi care au murit in acele zile ne rugam si noi si ne gandim la familiile lor.

vineri, 19 decembrie 2008

In asteptarea mosului

E vremea bilantului: biroul se inchide, cadourile nu-s luate, mancare de sarbatori nu avem inca, insa avem 2 saptamani de vacanta ca la carte. Cu carnati, miros de brad si ace prin toata casa, cu cadouri, prieteni, vizite, bautura si voie buna. Bani si covrigi s-avem ca nu ne pasa:). E primul meu Craciun in Bucuresti si ma simt ciudat. Presimt ca va fi un Craciun uscat, fara zapada si prea multa forfota. Ii astept insa pe colindatori sa vina sa ne bata la usa dis de dimineata in ajun, mirosul de cozonaci si sarmale (am zis deja ca nu avem cuptor, deci am scapat) si multa trandaveala placuta. Am facut si bradul, am ornat casa, il asteptam pe mosul sa se strecoare prin termopane, cand n-om fi atenti. Pana in ajun insa, m-am intalnit deja cu Renul Rudolf care mi-a promis ca nu se va dormi in vacanta. Si o asteptam si pe craciunita de mai jos pe la noi, ca ne place de ea.

renul dedi si craciunita andreea

marți, 16 decembrie 2008

Nu va suparati, traiti in pacat?

Un nor negru ameninta linistea sarbatorilor de iarna. A celor religioase, zic. Acum cateva zile am fost luata pe sus, de la 2000 km, de mama pentru ca traim in pacat. Si ca nu-i bine pentru cuplul nostru. Si ce tre sa facem, ii raspund hahaita? Sa mergeti la preotul vostru sa va sfatuiasca, zice ea draguta! Hopa! Care preot? Care al nostru? Si ce sa ne zica? Ne da scutire pentru o viata absolvita de pacate? Ne dojeneste? Ne pune sa juram drept ca nu mai facem? Dupa o scurta discutie la sanul cuplului am decis ca preotul nostru va fi preotul care ne va cununa. Dar pana acolo e cale lunga. Ce o sa se intample cu noi doi, cu pacatul, cu traitul fara cununii, mai ales pe timp de criza?
Asa ca vin si intreb, inainte de a ne strica pomana porcului de peste cateva zile, cati dintre voi traiti in pacat? Si daca sunteti cativa, va simtiti cu musca pe caciula? Preotul vostru stie? Si ce v-a sfatuit? Un cuplu pacatos trebuie sa aiba un preot?

vineri, 12 decembrie 2008

Numai despre placeri

1. Nu cred ca m-am exprimat blogosferic vreodata ca imi place de mor RUCOLA sau papadia italienilor. Nu numa ca imi place, dar m-am gandit sa imi fac la anul, in spatele casei, langa fosta buda, o plantatie de rucola. Eu si cu rucola suntem intr-o relatie extarordinara de vreo 3 ani, cand am descoperut-o, culmea, la marea noastra. Dupa care la mama, in Italia, am devorat-o in Franta si apoi am gasit-o la coltul strazii noastre, la Mega Image. De atunci sunt o fericita. Nu-mi face rau (cum imi fac castravetii), se prepara si combina usor cu diferite alimente depozitate in frigider, e satioasa si NU ingrasa.

In plus, avem si lucruri in comun: suntem mititele amandoua, ne plac culoare verde, uleiul de masline si otetul balsamic. Si daca as primi de craciun un sac de rucola, nu m-as supara deloc.

2. Fara nicio legatura cu ce e mai sus, de mos Nicolae am primit 3 carti de la draga de T. Cica sunt de citit in metrou si culmea, de citit chiar si in cuplu. Separat sau impreuna, cum o fi, numa sa le citim. Eram asa de fericita ca am primit carti noi si colorate si nu am mai avut rabdare sa ajung acasa sa ii povestesc si concubinului. Asa ca pe metrou, pret de 5 statii aveam material de lecturat. Prima carte (nu o sa mentionez titlurile ca sa nu fiu subiectiva) m-a tinut interesata vreo 2 statii pana cand am ajuns la paginile pline de sex, scene explicite cu organe sexuale, pozitii, perversitati si scheme complicate. Mi-am dat seama destul de tarziu ca asa e cam toata cartea, asa ca am abandonat-o timid, asigurandu-ma ca cei care se strijineau deasupra mea nu au citit nimic. Putin probabil.

Urmeaza a doua carte, care incepe f antrenant, hilar, scrisa bine si usor de parcurs. Asta pana la capitolul 3. La fel, erau povesti explicite cu si despre sex.

Pe a treia incerc s-o deschid insa marturisesc ca n-as prea vrea, nu c-as fi pudica insa mai bine ma uit la un film porno. Ma gandesc, insa, la mesajul pe care prietena mea a vrut sa ni-l transmita. Si nu reusesc sa il deslusesc, mai ales ca nici ea nu le-a citit.Hmmm...

joi, 11 decembrie 2008

Intrebari despre mizerie

Imi taraiam aseara picioarele spre casa, incat sa nu mai simt durerea talpilor cauzata de pantofii cu toc. Statusem toata ziua in picioare, batoasa, culminand cu dineul organizat de mine pentru firma si intretinerea musafirilor. In picioare. A fost o zi obositoare si tot ce imi doream era sa ajung acasa si sa imi intind picioarele pe pereti. In drum spre casa, de la metrou spre bloc, ma uitam pe jos si ma gandeam cand vom face bradul, daca avem paine, daca mai am gel de dus sau cand naiba ajung sa platesc intretinerea. Deodata vad alb in fata ochilor si pentru o secunda mi-a trecut prin cap ca o fi nins si eu n-am fost pe faza. De fapt nu, era doar mizeria de pe jos. Pe o distanta de maximum 50 de metri erau foite, gumite, hartiute, pungulite, frunzulite murdare aruncate in hazard. Mizerie intr-un sector 3 curat si modernizat cu flori la fiecare colt de stradela. Insa aseara era oribil. Ma gandeam apoi ca daca m-as apuca sa le strang, nu imi ajunge o jumate de ora si nici nu cred ca ma tineau genunchii. Dupa care, am incercat sa imi imaginez ce fel de oameni pot arunca toate mizeriile care se strang in buzunarul unui om. Si de cati e nevoie sa faci asa o mizerie? Si de ce? Cine te poate impinge la mizerie umana?
M-am mai calmat cand am intrat in scara si am gasit un grup de tineri galagiosi care mancau la comun McDonlads'uri. Probabil ca faceau schimb de cartofi, din mana in mana, pana in fund la taxatoare.

miercuri, 10 decembrie 2008

Recomandari: teatru si film

Daca nu aveti program pentru diseara dar nici pentru maine seara, imi permit sa va "invit", dupa gust si consumerism, la filme de scurt metraj dar si la piese de teatru din subteran.

La Cinema Studio se desfasoara CineMAiubit unde veti gasi o atmosfera calda a celor de la UNATC si a filmelor internationale din concurs. Noi am fost luni seara si am vazut 10 scurt metraje foarte faine. Al zecelea a fost al prietenului Dorin si pentru care speram sa castige cu filmul lui de licenta Numele meu este... Intrarea este libera iar amuzamentul este garantat. Maine seara este seara premiilor.
Mi-a placut: veselia din sala, buna dispozitie, calitatea muncii de pe pelicula, sunet bun pe alocuri, imagine si scenarii coerente.

Aseara am ajuns la Green unde a fost premiera piesei CONCRETII. Dedi a facut pe fotograful piesei si eu am savurat 45 de minute de teatru tipat, miscat, alergat, minimalist, imbracat in costume futuriste si in limbaj globalizat. O piesa care te scoate din morti si iti da mult de gandit. Mi-a placut si o recomanat tuturor celor care folosesc expresiile: "in ce trip esti", "gen"," sunt in", " mega plus tare". Restul, descoperiti-le voi. Piesa se joaca si diseara.

luni, 8 decembrie 2008

CV al naibii

Desi am promis ca nu mai public data confidentiale din CV-uri, pe asta nu trebuie sa il ratati. Sper sa se citeasca si el, asa ca imi asum raspunderea sa il dati mai departe. Mentionez ca nu am schimbat nimic, totul este copy-paste.


(P) mms rosu

Curriculum Vitae EUROPEAN, UNIVERSAL SI GALACTIC

INFORMATII NU CHIAR ATAT DE PERSONALE
Nume: Rosu, M
Adresa aproape exacta: Str. Splaiul Independentei, nr. 319 C, Sector 6, Bucuresti, ROMANIA
Telefoane + 4 021 - 281 ROSU + 4 03793 28 ROSU Nu raspund la beep-uri sau SMS-uri. Si nici la telefon.
Nationalitatea declarata: American. Te oftici?
Data nasterii: 12.06.1941
INTREAGA ACTIVITATE SI EXPERIENTA DE VIATA
Viata in date (de la - pana la) 1966 - prezent
Pozitia si tipul organizatiei
Realizari notabile: Am ocupat mai multe posturi si functii printre care as enumara doar cateva, la intamplare:
Gestionar de crize existentiale
Art Director & Designer Director in Primaria Capitalei, Directia "Vopsirea trecerilor de pietoni si a liniilor continue sau discontinue". In cadrul acestui departament am inventat culoarera alba a dungilor albe.
Inginer specialist in domeniul constructiilor civile si industriale, doctorant al Universitatii de Constructii, New Chioro-Garla cu lucrarea "Totul despre Bordura". Lucrarea a adus o abordare revolutionara a acestui element de arhitectura urbana, stabilind distanta, luftul dintre 2 borduri la 20 mm cu o toleranta de plus-minus 200 mm.
Astrolog specialist in Zodiacul chinezesc, ghicitor in nes, ceai de menta si bere, licentiat al Adevaratei Scoli de Magie Alba-Neagra din Adevarata Sosea a Alexandriei, la Adevaratul numar 200 si ceva.
STUDII SI EDUCATIE
Institutia de invatamant
Academia de Gratie si Balet
Viata de student (de la - pana la)
Ianuarie 1966 - Ianuarie 1966
Domenii studiate
Am studiat tot ce se poate studia si tot ce nu se poate studia.
Si mai principalele domenii studiate
Economia de mijloace intr-o lume in care nu exista economie a mijloacelor si Studiul vidului absolut ca metafora a vietii de zi cu zi.
Distinctii, Functii, Grade
Doctor docent inginer, licentiat si masterant
Numele institutiei de invatamant care a avut onoarea sa-l gazduiasca
Scoala generala numarul 489,4 New York, USA. Cam tare, nu?
Viata de scolar (de la – pana la)1946 - 1966
Performante efectuate pe bancile liceului, scolii generale si de la locul de joaca din gradinita
Inca de pe bancile cresei, am reusit sa termin tot ce era de terminat in materie de invatamant clasic, in plus am muneroase diplome care atesta terminarea studiilor pre, post, demi, semi, re, ne si dezuniversitare.
Distinctii, Functii, Grade
Licentiat al mai multor universitati, facultati, colegii, postliceale, licee, scoli, gardinite si crese.
Doctorant in pasarea responsabilitatilor
Cugetator si filosof al vietii din dimensiunea 5
LIMBA MATERNA
Einglihs
CELELALTE LIMBI MATERNE
CANTONEZA DIN AVALUL LACULUI SHIR YU, ORASUL BOO XAU, PE STANGA, CUM INTRI DINSPRE MARA CHI NENY
Citit
Asa si asa
Scris
Fluent
Vorbit
Doar prin semne
TUCMENA
Citit
Exagerat de bine
Scris
Nu exista scriere
Vorbit
Predau la Universitatea si satul Ciumpelesti, judetul Zimnicea si dau lectii particulare. Mai multe detalii la 03793615104.
Studii in afara spatiului cunoscut, experienta multi si pluricultrala
Certificat limba ionion "Shakshkalmshs" al universitatii Bashmashhashlash din Iui Tin din Nordul extremul al Rusiei. 31.12.1942
Premii si dovezi ale recunoasterii internationale si nu numai
Honorix Cauza pentru "Cel mai rosu M" Premiul "Kterink" pentru intreaga activitate
Premiul Oscar pentru "Cea mai buna figuratie" in filmul "Creatura din adancurile Marii Chukchi provoaca Monstrul din Lock Ness"
Abilitati tehnice in lupta cu computerul
Eu am inventat cifrele 1 si 0.
DOMENIUL DE ACTIVITATE UNDE VREAU SA ACTIVEZOriunde e nevoie de cineva inteligent, rafinat, erudit, energic, superb, capabil, sarmant, sexy, carismatic, sarcastic, cu simtul umorului.

Mosul, copiii colindatori si nuiaua

A venit si mosul Niculaes cu cadouri pentru fiecare gheata, pantof, slap sau papuc de casa, asa incat si duminica inca mai gaseam ciocolatele uitate in varfurile botinelor. Am gasit cadouri la targul de la MTR care statea sa se stranga, vineri seara, in jur de ora 6. Pe unele le-am cumparat chiar in intuneric si pe fuga ambulantilor targoveti si tocmai ele au fost cele mai apreciate de parinti. Sambata am colindat in vizite si seara ne-am primit primii colindatori la Ceainaria Teatrului Act. Niste copiluti de 10 ani ne-au cantat si dansat, s-au jucat cu noi, am modelat impreuna figurine in plastirina. Fetitele, foarte dezinvolte au facut o pasiune pentru Dedi si aparatul lui foto, punandu-ma si pe mine in incurcatura cand m-au facut "tanti" cand au facut socoteala la diferenta de varsta. La sfarsit au plecat cu tot cu prajiturile mele, cu plastirina Teatrului si cu ciubucul primit de la gazde. Nu m-am suparat ca mi-au lasat in loc nuiaua lui Mos Nicolae.
Duminica, in schimb, as fi dat orice orice sa schimb nuiaua pe pickamerul vecinului din stanga, care ne cadoriseste in fiecare duminica si in zilele libere oficiale, de la 8 dimineata, cu lovituri in pereti, sunete de bormasina si toporisca. Si asta dureaza din iunie. Asteptam cu interes zilele de Craciun, cand o taia porcul.

joi, 4 decembrie 2008

Oprah sau madam Oprea

Dupa ce am dezbatut in sfarsit si subiectul copii si am scapat nebatuta acasa (bine ca ne-am intalnit tarziu aseara acasa, sa vedem diseara ce-o mai fi) trebuie sa povestesc cate ceva si despre Oprah pe care incerc sa nu o ratez seara, de la 10. Si impreuna cu mine, saracul Dedi, care-mi suporta accesele de muiere interesata de orice inseamna feminismul la americani. Doamna asta imi place mult pentru ca a fost o amarata in trecut si acum stie sa se comporte natural fara prea multe fitze de vedeta. Desi le-ar merita. Si face madam Oprah niste emisiuni-show pentru masele de prosti americani asa de delicioase incat ma intreb daca o fi bine sa ma regasesc in publicul ei tinta. Trecand peste modestie, imi plac emisiunile ei cu actori, cantareti, persoane publice despre care mai citesc in People dar si emisiunile unde ii invata pe americani cum sa se gospodareasca singuri, din toate punctele de vedere. Am bagat la cap multe chestii practice, bani sa ai si-ti transformi casa intr-un palat. Tare sfatoasa Oprah asta si foarte darnica. Nu pot sa nu ma oftic cand da cadouri doamnelor invitate sa participe in sala , si nu orice fel de cadouri, de genul mostrelor de ruj, cani, pixuri sau vreun rucsac. Doamna asta da si masini, rochii de mirese, parfumuri, seturi de cosmetice, week-enduri in insule exotice si cate si mai cate. Mai ca m-as muta la Chicago vreun an, doi.

miercuri, 3 decembrie 2008

Instincte materne: rusine sau mandrie?

Cu postul asta risc multe: sa pierd audienta, sa fiu batuta acasa, sa fiu luata peste picior de prieteni sau sa fiu si mai iubita de parinti.
In cercul nostru de prieteni (si ai mei si ai lui Dedi) se vorbeste tot mai mult despre familie, punandu-se accentul pe copii. Cum s-ar spune niste copii vorbesc despre copii. Desi media de varsta e de 27 de ani. Interesant este ca si baietii aduc vorba despre plozi, si mai ales cuplurile fragede de 1, 2 ani maxim vechime. Cei deja casatoriti sau cu peste 3 ani impreuna au cam intrat in blajaz. Ei si-au indeplinit o datorie, sa mai urmeze si altii. Fetele (zic fete ca multe se vor simti ofensate daca le fac femei) sunt primele la apel, cu mine in frunte. Si asta de vreun an incoace. Majoritatea avem peste 25 de ani, de unde am concluzionat ca o fi vreo criza. Vreun tic-tac programat sa faca boom dupa ce faci 25 de ani. Eu ca eu, ca-mi plac copii de cand ma stiu, si ma leg de totii copii de pe strada, insa sa aud in jurul meu incontinuu ca se programeaza copii, se viseaza la ei, se numara degetele nici macar concepute, ca se fac tabele cu nume si numar ideal de picioruse prin casa? Mai mare dragul e sa-ti auzi prietenii ca se gandesc sa devina tati. E reconfortant ....
Insa cati se gandesc ce se intampla dupa? Cand e bine sa faci un copil? Conteaza varsta? Conteaza daca ai o casa a ta, o masina cu care sa il aduci de la spital? Cat de importante sunt aspectele sociale? Il poti face dupa ce ai gasit raspunsurile la intrebarile de mai sus? Cand esti pregatit?

marți, 2 decembrie 2008

La Iezer-Papusa

Suparati nevoie mare ca PNG-ul si PRM-ul n-au mai intrat pe liste, ne-am luat rucsacii in spate si ne-am decis sa ne izolam. Undeva fara semnal, fara mall-uri dar cu apa calda si cablu TV, asa ca sa putem urmari alegerile. Asa am ajuns la Pasul Iezer-Papusa, un pas pe care un am reusit sa-l tin minte la orele de geografie, dar care de acum incolo imi va ramane intiparit in minte. Expresiile "iarna pe ulita" si "sus, sus, sus la munte sus" au fost pline de continut in week-end. Am avut zapada curata de munte, brazi albi, baraj inghetat, cabanieri prietenosi, gratar pregatit de zeci de maini si suflete, vreme superba, cer sticlos si munti de jur imprejur. Frumos, papusa!












joi, 27 noiembrie 2008

CSR sau filantropia

Ma intereseaza fenomenul CSR destul de mult in ultimul timp si caut repere bibliografice, in afara de Internet. Daca aveti cunostinta de autori straini specializati in directia asta, studii de caz din afara sau studii de caz de la noi, va rog sa imi dati si mie cateva referinte. In Romania nu stiu foarte bine care e istoria acestui fenomen de CSR sau filantropie la nivel organizational, insa ma documentez.

La nivel individual, daca donezi haine, carti, reviste, lucruri folosite, bani si cadouase simbolice, se cheama ca faci Individual Social Responsability?:). Prefer varianta de filantropic.

miercuri, 26 noiembrie 2008

Cele mai frumoase

Ramona m-a provocat si m-a facut sa ma pronunt. Actritele/femeile mele preferate mai jos. Pe ambele le invidiez pentru silueta slabanoaga, chip angelic, frumusete clara si naiva si ochi nebuni.


Natalie suava


Natalie sexoasa



Audrey, distinsa

Ce i-as mai fura palaria!

(RU) Ghidul CV-ului perfect, adaptare e-jobs

Cei de la e-jobs ma cadorisesc zilnic cu sfaturi atat pentru calitatea-mi de "angajator" cat si pentru cea de "candidat". La sectiune candidati gasesc cateva articole pentru cei care se vor mai usor de angajat decat altii, sfaturi, ponturi, trick-uri cool. Recunosc ca citesc numai dc titlul mi se pare atragator si pentru ca imi e si lene sa parcurg zeci de articole de RU zilnic. Am gasit totusi un articol dragut despre ce cuvinte sa NU folosesti in CV. Spicuiesc din articol, trecand peste bla-bla-ul de genul: Un CV de succes ii ofera potentialului angajator o imagine clara, concisa a experientei si a aptitudinilor tale si, in plus, reprezinta primul pas important in obtinerea unui interviu si, eventual, a unei oferte.

dar retin: Aceste cuvinte: „responsabil de” poate face CV-ul sa arate ca o lista de cumparaturi. In loc sa insiri pur si simplu responsabilitatile, incearca sa evidentiezi realizarile. CV-ul tau va avea un mai mare impact daca cuantifici realizarile tale: cum ai contribuit la cresterea profitului, reducerea costurilor sau imbunatatirea unui proces de productie. Mentioneaza numarul persoanelor care au fost in subordinea ta, bugetul pe care l-ai supravegheat sau veniturile pe care le-ai adus companiei. (f misto analogia cu cumparaturile, sigur se adresau femeilor)

si: „Cu succes”, „Eficient” Desigur ca vrei sa evidentiezi in CV-ul tau tot ce-ai realizat. Realizarile tale profesionale vor fi mai impresionante, totusi, daca exemplifici cu situatii concrete, mentionand ce ai facut si cum ai avut succes. Nu trebuie sa utilizezi cuvinte ca de exemplu: „cu succes” sau „eficient” pentru a-i arata unui angajator ca esti un candidat de exceptie – lasa experienta sa „vorbeasca” de la sine. In loc sa mentionezi explicit ca un proiect a avut succes, mai bine insira realizarile una cate una si arata ca proiectul a fost un adevarat succes.

Sunt de acord cu ce zic baietii astia, sa nu folosim cuvinte golite de inteles, trase de par, insa nici nu poti sa insiri cu linita fiecare rezultat, succes avut pentru nu ne-ar mai ajunge topurile de hartie. Trebuie gasita o cale de mijloc in care un CV sa fie simplu, la obiect, clar dar concis.

marți, 25 noiembrie 2008

De gustibus sexuale

Innebunesc cand aud urmatoarele :

- ce tzatze ai!
- "va epilam si in fund?"
- papuso, fetito, pasarico
- arati bine, pitzi!
- pot sa te mamelesc?

...extrase din limbajul de strada al tinerilor, nov. 2008

Cat glamour ai in tine?

Daca:

1. pe pasta de dinti scrie delicat "deluxe glamour"
2. pe role e desenat cursiv cuvantul "glamour"
3. rimelul zilnic e marca "volume glamour"
4. hartia igienica cu norisori este marca "deluxe glamour"
5. revista frantuzeasca glamour o refuza pe cea romaneasca cu acelasi nume

...te poti numi o persoana glamuroasa?

luni, 24 noiembrie 2008

(RU) Momente hilare in recrutare

- cand suni un candidat pentru un interviu si el iti raspunde in 7 peri: Cine ma cauta? De ce ma deranjati?? Nu ma mai sunati!
- cand te trezesti la usa (la propriu) cu un candidat care se prezinta la interviu nechemat dar care simte ca are ceva de spus. Ce faci? Il primesti, il asculti dupa care il dai frumos afara!
- cand te suna un candidat care te anunta foarte impacientat ca a aplicat la unul din posturile de pe site-urile specializate, ca nu a fost sunat si ca vrea sa vina si la interviu.
- cand te suna un candidat din provincie si cere un loc de munca cu cazare si masa asigurata
- dar cel mai amuzant e cand toate se intampla in aceeasi zi!

Week-end domestic

Dupa un week-end lancezit si casnic dar si cel mai plin din ultimele saptamani am retinut asa:

- vizitele se fac duminica, dupa micul dejun de la ora 12.30, se intretin cu vin bun si atmosfera prietenoasa
- filmul "Burn after reading" vizonat in 3, sambata seara, din care am inteles inca o data ca americanii sunt prosti dar suficient de isteti sa rada de ei insisi, plus o expresie memorabila, care ma urmareste si acum " I want to reinvent myself"
- sambata seara in casa poate fi o alegere foarte buna din cand in cand
- ne-a trecut supararea amanarii campaniei de la Metrou tapetandu-ne peretii cu poze colorate si foarte vesele
- duminica seara se poate gati repede, bun si gustos in 30 de minute.

miercuri, 19 noiembrie 2008

Blank

Iau o pauza de cateva zile de blogareala pentru ca trebuie sa ma adun. Avem de pus cenusa in cap in legarura cu campania noastra, o regandim, ne imbunatatim stilul. Cumva. Pana cand imi revine starea de sarbatori, ma retrag. Dar o sa-mi citesc in continuare prietenii. Cote d'Azur, sept. 2008

"NU stationa pe stanga" se AMANA


Prea mult entuziasm strica. Asa s-a intamplat si in cazul nostru si am decis pe ultima suta de metri ca Evenimentul de Sambata 22 noiembrie, de la Piata unirii 2 se va AMANA.


Ne-am incurcat intre aprobari, birocratie, idei multe si rasfirate, astfel ne-am pus pe noi si pe voi in situatia de a va dezamagi. Se amana pentru ca atunci cand il vom face (nu stim inca data), sa il facem bine. E prima data cand incercam sa facem asa ceva si lipsa de experienta isi spune cuvantul. Multumim pentru cele 223 de semnaturi, pentru ecourile pozitive, pentru sprijin si suturi in fund. Multumim din suflet prietenilor bloggeri care ne-au ajutat fara sa clipeasca si ne-au trimis ecourile departe, in blogosfera. Contam pe sprijinul vostru pentru a putea face cat de curand lectia de educatie pe scari.

Petitia online e bine sa fie semnata in continuare pentru a avea o baza mai solida in obtinerea de aprobari.

Noi nu renuntam la lupta, mai mult, suntem curajosi sa intram in hatisul actelor si semnaturilor. BOUL nostru merge inainte!

Va multumim pentru sustinere si ne cerem scuze daca v-am dezamagit.

Daca doriti sa ne sprijiniti in continuare, luati boul si faceti-l desktop, poster, puneti-l pe bloguri, pe telefoane...unde vreti.

joi, 13 noiembrie 2008

Petitie Stationati pe dreapta!


Daca si voi va enervati cand va gasiti blocati de altii pe scarile rulante, semnati petitia de mai jos si veniti alaturi de noi sambata viitoare, la Unirii 2, iesire Hanul lui Manuc, sa le aratam BOILOR cum se circula corect. Petitia este aici.

marți, 11 noiembrie 2008

Dor de ducaa....

Fara chef de munca si chestii serioase, ma gandesc la vacanta. Urmatoarea va fi la Sighisoara de sarbatori dar visez la Paris. La primavara. Deocamdata ma multumesc cu Italia de asta vara.



















vineri, 7 noiembrie 2008

Nu dati banii pe prostii, incaltati-va bine: Coca si Smiling Shoes

Mereu am zis: daca picioarele mele sunt fericite, si eu voi fi fericita. Cand ma dor picioarele sunt vraiste si nu am chef de nimic. Desi mama este de profesie incaltatoreasa (desena modele, facea pantofi, cizme) mereu am avut incaltaminte cu dureri. Mereu ma batea ceva, cizmele erau scalciate, pantofii ma strangeau sau sandalele imi faceau rani. Am crescut si am inceput sa-mi cumpar singura, numai prostii imi luam, ieftine si aiurea. Anul asta am avut revelatia vietii mele pentru ca am descoperit pantofii frumosi si comozi. Nu-s scumpi dar nici ieftini, sunt pentru un buzunar pregatit sa investeasca in ceva de viitor, nu intr-un sezon. Asa ca am intalnit-o pe Coca Zaboloteanu care a fost draguta si mi-a facut prima pereche de pantofi traznita, m-a incurajat si a descoperit calapodul perfect pentru picioarele mele. Perechea asta este facuta special pentru o rochie de nunta cu care nu m-am mai imbracat pana la urma. Insa s-au potrivit de minune la rochia de back-up.



Pentru toamna mi-am luat cei mai comozi pantofi din viata mea. Eu zic ca sunt si frumosi de vreme ce toata lumea ma intreaba de unde mi i-am luat.

Coca are atelier unde va puteti duce sa va alegeti modelul, culoare, materialul. De precizat e ca nu prea vinde in magazine ci doar in afara si prin comanda speciala. O recomand cu caldura, e ff faina, amabila si deschisa.
Intre timp am mai pus ochii pe alti pantofi, mai de birou, de la Smiling Shoes. Pe astia mi i-am luat de pe net, fara sa ii probez in prealabil. Comandasem marimea 37 si m-am trezit acasa cu cutia de pantofi marimea 36. Dar mi-au venit de minune. Sunt comozi si astia, desi au 8 cm de toc, nu m-au batut nicio clipa si ma reprezinta:). Le multumesc fetelor de la Smiling Shoes pentru ajutor, bunavointa si rabdarea cu care mi-au suportat toate e-mailurile de confirmare:)

Sfatul meu e sa strangeti un ban si sa va indreptati spre designeri de pantofi care va pot recomanda modelul potrivit fiecarui piciorus. Preturile sunt intre 200-300 Ron dar chiar merita sa va rasfatati.

joi, 6 noiembrie 2008

Banc despre recrutare

Intr-o zi, o directoare de succes de la resurse umane a fost calcata de un autobuz in timp ce se plimba si a murit. Sufletul ei a fost intampinat la Portile Raiului de catre Sf. Petru in persoana.
- Bine ai venit in Rai. Dar inainte sa te instalezi, se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata un director de la resurse umane care sa ajunga pana aici si nu suntem prea siguri ce sa facem cu tine.
- Nici o problema, doar lasati-ma inauntru.
- As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele
ai vrea sa-ti petreci eternitatea.
- De fapt eu m-am decis. Prefer sa raman in Rai.
- Imi pare rau, regulile sunt reguli.
Si astfel Sf. Petru o pune intr-un lift si s-a dus direct in Iad.
Usile s-au deschis si ea s-a gasit calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local si in fata ei erau toti prietenii ei - directori cu care lucrase si toti o aclamau. Au alergat toti
spre ea, au sarutat-o pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute. Au jucat o runda excelenta de golf apoi seara s-au dus in local unde a mancat o cina excelenta formata din friptura si homari. A facut cunostinta si cu Diavolul care era de fapt un tip de treaba (chiar dragut) si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu ea si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift.
Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa.
S-a distrat de minune, si cele 24 de ore au trecut fara sa-si dea seama.
Sf. Petru a venit si a luat-o.
- Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alege-ti eternitatea.
- Nu credeam c-am sa spun asta, adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad.Asa ca Sf. Petru a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, s-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie.
Prietenii ei erau imbracati in zdrente si colectau gunoiul in saci.
Diavolul a venit si el si si-a pus bratul in jurul ei.
- Nu inteleg, spuse femeia tremurand, ieri cand am fost aici era un teren de golf si un local unde am
mancat homar, am dansat si m-am simtit bine.
Acum nu mai e decat pustiu si gunoi, iar prietenii mei sunt toti mizerabili.
Diavolul s-a uitat la ea si a zambit.
- Ieri te recrutam. Azi esti angajata..........

miercuri, 5 noiembrie 2008

Ceainicul obsesiv



Cautam de ceva vreme in mintile noastre un ceainic de week-end, care sa ne reprezinte: colorat dar nici prea, vesel dar si clasic, mare dar nu imens, ieftin dar de calitate. Am gasit la Sala de lectura unele minunate dar nu-s de vanzare. Am mai cautat si pe net dar nu-s f multumita. Daca aveti idei de magazine unde se gasesc ceainice frumoase, do tell.

Intrebari de autoritate

Intre un mutat cu biroul, campanie pt metroulgreu, obtinut autorizatii de la primarie, interviuri si net picat, vin si eu cu niste intrebari care ma streseaza.

- de ce doamna de serviciu este mereu domnita? nu am auzit nicaieri vreo referire la ea de genul: "tanti X", "X" ci mereu Doamna X.
- de cand ma stiu am domnit femeile de serviciu, portarii si soferii pentru ca mereu mi-a fost frica de ei. in mintea mea, ei sunt autoritatea suprema fara de care nu poti exista nicaieri. daca n vorbesti frumos cu doamna de serviciu te poti trezi fara hartie igienica la toaleta; portarul va sti mereu barfele dintr-o companie si-ti va facilit accesul in orice gaura nebanuita; soferul trebuie respectat daca vrei sa te duca rapid si fara zmucituri, la destinatie.
- mai am o problema si cu contabila...de asta chiar mi-e frica. mai bine nu zic nimic.

duminică, 2 noiembrie 2008

Lectura, ceai, plimbare, toamna tarzie la Mogosoaia

Ne-am luat prognoza de week-end la subsuori si am iesit din casa pentru plimbare si tihna la creieri. Am descoperit sambata seara un loc in care merita sa-si lasi toti banii: Sala de lectura a Teatrului Act, o biblioteco-ceainario-muzicala pe ritmuri de jazz live, un loc in care merita sa-ti duci prietenii, parintii, copii, invitatii. Mergeti la Teatrul Act, si dupa, zaboviti la un ceai aromat. 
Duminica am iesit spre Mogosoaia si ne-am plimbat prin gradinile tomnatice, ne-am bucurat sa vedem lume care statea la soare, copii zglobii si frunze multicolore. Voila si niste dovezi.














joi, 30 octombrie 2008

La multi ani lu sorumea




Asa cum o stiu, jucausa, vesela, zglobie si f galagioasa. Dar e a noastra mititica toscaneza iar azi implineste 20 de ani:). Sa ne traiasca!

marți, 28 octombrie 2008

(RU) Ce trebuie sau nu sa apara intr-un CV

Saptamana trecuta, prietenele mele mi-au ridicat mingea la fileu si m-au bagat intr-o discutie despre confidentialitatea informatiilor dintr-un CV. Se refereau in primul rand la informatiile cu caracter personal: adresa, stare civila, religie, data si locul nasterii. Unele mai paranoice au declarat ca nu sunt de acord sa-si treaca in CV intreaga adresa cu tot cu numar de apartament, etaj, scara, ba chiar sector. Ratiunea era urmatoarea: detalierea adresei domiciliului este personala, intima si confidentiala si nu poate fi informatie publica. Nu se stie niciodata cine te poate verifica (??), urmari, perchezitiona(??).
O alta "teza" se referea la detalierea starii civile, la fel de intima si deloc graitoare pentru continutul unui CV dar si la data nasterii (doamne fereste sa-ti calculeze cineva ascendentul).
Am ajuns acasa si am mestecat informatiile si dupa ce mi-am revenit din starea de soc, analizand si despicand in 14 mi-am zis ca nu e cazul sa intram intr-o scenarita si mai cronica.

Din punct de vedere al unui om de RH care are in fata un candidat, prin intermediul unui CV, este important sa se apropie "cumva" de omul pe care-l va cunoaste. Acest cumva poate fi tradus astfel: vrea sa stie unde sta, daca sta in capitala sau in provincie, daca sectorul in care sta este la mama naibii fata de postul propus; data nasterii nu este relevanta insa nu de putine ori am auzit recrutori care cauta oameni compatibili pe care sa-i integreze in acceasi echipa; varsta poate fi la un moment dat o problema pentru anumiti clienti care nu vor studenti sau chiar persoane pestre 40 de ani; starea civila pentru mine nu este importanta insa altii se pot orienta dupa persoane casatorite care sa fie un pic mai responsabile decat ceilalti rataciti:).
Sfat: puneti in CV si aceste informatii personale care va pot aduce mai aproape de un potential angajator, fiti relaxati atat in CV cat si la interviu pentru ca noi nu suntem trimisii CIA-ului pe pamant si nu facem urmarire de candidati, dupa ce acestia pleaca din interviu.

luni, 27 octombrie 2008

De ce nu ma mai duc la scoala

Stiu despre mine ca ma plictisesc repede, ca imi trebuie noutatea si nebunia langa mine, ca am nevoie de oameni mai destepti decat mine ca prieteni, ca nu am stare si caut mereu. Nu stiu ce dar caut. Fasoanele astea le-am aplicat si in timpul scolilor iar dupa ce am absolvit un liceu am decis ca pot sa imi fac de cap fara sa dau socoteala parintilor. Am intrat in Bacau la Litere, sectia franceza, numarul 2 pe lista bursierilor (cu examen greu) si la Iasi, la Jurnalism, numarul 50 pe lista locurilor cu taxa (cu examen de dosare). Era simplu sa fac facultatea acasa la mama, gratis, ba chiar cu bani de bursa in fiecare luna. Ai mei chiar m-au rugat sa raman in batatura. Evident ca m-am dat cu fundul de pamant sa ma lase sa ma duc la Iasi, le-am promis ca o sa muncesc din greu sa trec la fara taxa, ca o sa ma angajez sa platesc eu taxa, ca o sa dreg cate si mai cate. Si-am ajuns la Iasi, in anul 2 an trecut la fara taxa si totul a fost ok, fara restante dar nici cu note f mari. Dupa 4 ani iar am avut de ales: Iasi, Bacau sau Bucuresti. Castigatoare a fost varianta capitalei desi era cea mai costisitoare si riscanta: fara chirie, fara job, fara prea multe sperante dar cu un master de dus in spate. Dupa o luna de scoala la SNSPA am renuntat pentru ca nu faceam fata timpului. Fara regrete (atunci) am renuntat la PR. Dupa un an am reluat incercarile de a face un master. La fel, am intrat la buget la Sociologie, Comunicare si Media, in franceza. La care am renuntat dupa 2 semestre pentru ca dezamagirea a fost crasa. In afara de cursul lui Dancu, de comunicare politica, nimic nu era atragator. Si deci m-am plictisit din nou. Acum am ramas de caruta, fara master incheiat si fara nicio alta perspectiva de scoala post universitara care sa ma atraga. Nu-i bai, mai caut.
Intre timp am descoperit Fundatia Calea Victoriei cu niste cursuri extraordinare pentru cine vrea sa-si dreaga cultura generala.
Astfel ca in primavara am absolvit cursul lui Petre Guran, de Bucuresti, istorie, locatii muzee, strazi iar din aceasta toamna m-am inscris la 2 cursuri- unul de antropologie, tinut de Alec Balasescu si celalalt tinut de Mirel Banica, De ce iubim anii 30? Pot sa zic ca sunt din nou studenta? N-am renuntat la ideea de a face studii post universitare insa nu gasesc ceva de care sa ma leg si sa duc la capat. Oi fi io nestatornica dar incerc sa ma tratez. Deci, daca aveti idei de mastere interesante, captivante si folositoare, pls da-ti un comment:).
p.s si care sa nu aiba legatura cu inginerie, ASE, medicina, arhitectura sau ceva care presupune matematica, fizica si chimie:))).