miercuri, 3 decembrie 2008

Instincte materne: rusine sau mandrie?

Cu postul asta risc multe: sa pierd audienta, sa fiu batuta acasa, sa fiu luata peste picior de prieteni sau sa fiu si mai iubita de parinti.
In cercul nostru de prieteni (si ai mei si ai lui Dedi) se vorbeste tot mai mult despre familie, punandu-se accentul pe copii. Cum s-ar spune niste copii vorbesc despre copii. Desi media de varsta e de 27 de ani. Interesant este ca si baietii aduc vorba despre plozi, si mai ales cuplurile fragede de 1, 2 ani maxim vechime. Cei deja casatoriti sau cu peste 3 ani impreuna au cam intrat in blajaz. Ei si-au indeplinit o datorie, sa mai urmeze si altii. Fetele (zic fete ca multe se vor simti ofensate daca le fac femei) sunt primele la apel, cu mine in frunte. Si asta de vreun an incoace. Majoritatea avem peste 25 de ani, de unde am concluzionat ca o fi vreo criza. Vreun tic-tac programat sa faca boom dupa ce faci 25 de ani. Eu ca eu, ca-mi plac copii de cand ma stiu, si ma leg de totii copii de pe strada, insa sa aud in jurul meu incontinuu ca se programeaza copii, se viseaza la ei, se numara degetele nici macar concepute, ca se fac tabele cu nume si numar ideal de picioruse prin casa? Mai mare dragul e sa-ti auzi prietenii ca se gandesc sa devina tati. E reconfortant ....
Insa cati se gandesc ce se intampla dupa? Cand e bine sa faci un copil? Conteaza varsta? Conteaza daca ai o casa a ta, o masina cu care sa il aduci de la spital? Cat de importante sunt aspectele sociale? Il poti face dupa ce ai gasit raspunsurile la intrebarile de mai sus? Cand esti pregatit?

10 comentarii:

bp spunea...

in brief, cred ca esti pregatit cind simti ca ai multe de oferit, multe de invatat, multe de rabdat; cind esti obositi de prostiile cotidiene, de cine a cistigat alegerile, de cine cu cine si de ce, de cluburi, disco si magazine, dar mai ales de serviciu, si vrei sa iei o pauza; cind ai destula maturitate sa realizezi (cit de cit) ca viata ta se va schimba irevocabil si ca va DEPINDE cineva de tine, de cum traiesti, de cit de sanatos esti, de cum maninci, de cum te porti; cind iti dai seama ca trebuie sa faci niste compromisuri si sacrificii, pentru ca tot ce vei face va fi imitat; si cind la toate de mai sus se poate sa nu existe alternativa "il vor creste bunicii" pentru ca probabil vei dori sa il cresti chiar tu.

Aletheia spunea...

Eu una asa zic: copiii sunt facuti sa te bucuri de ei, deci nu-i faci la 90 de ani. Pe de alta parte, e un egoism sa-i faci si sa n-ai timp de ei, nici tu ca mama nici el ca tata, sau sa nu fi dispus sa le aloci nici timp nici resurse de vreun fel. E important sa ti-l doresti si sa te simti pregatit. Stiu oameni care au ajuns sus si au nascut la 18 ani, pentru ca asa s-a intamplat. Si copiii lor sunt si ei realizati, au fost crescuti de bunici... somehow they managed to educate (key word) the kid. in rest... :)
Eu ii iubesc si mi se par the ultimate thing, in viata.

dedi spunea...

dupa parerea mea esti pregatit cand ai liniste.
d'aia zic eu ca ne tot gandim la degetzele prin casa ... avem liniste. ;)

delia spunea...

@bogdana: ma bucur mult ca te-ai "bagat" in discutie, tu stii cel mai bine dintre noi de aici cand si cum se creste un copil. cat despre conditionarile de mai sus, deja bifez la jumatate dintre ele. mai astept sa ma mai coc un pic si cine stie? ma gandeam la chestia cu bunicii, si cred ca e foarte important sa faci un copil atunci cand stii ca bunicii ii sunt inca in putere, nu ca sa te bazezi pe ei, ci ca sa se bucure si sa poata contribui sanatos in familia celui mic.

delia spunea...

@oana: ti-am mai zis eu ca esti prea profunda pentru varsta ta, dar imi place ca ai porniri sanatoase. totusi, nu face deocamdata copii:).
@dedi: asta e cumva linistea dinaintea furtunii?

bp spunea...

:))nu stiu cine detine adevarul, fiecare mama face cum simte, sincer cred ca sa cresti un copil e ca un act artistic, ai 3 culori si fiecare artist le va combina diferit
p.s. a nu se intelege ca am exclus bunicii din ecuatie, ci doar ca substitut permanent al parintilor(asta a fost cazul meu, nu am vrut sa-l plantez la bunici dupa ce am nascut, desi inainte ma gindeam ca e posibila varianta asta)...da, e pacat ei sa nu fie in putere cind vine cel mic, nu neaparat pt ajutorul tau cit pt bucuria lor, reciproca...
@dedi..da, se poate spune ca iti trebuie liniste, un copil e bine sa vina pe un fond calm, aduce el destule furtuni, intr-adevar. dar daca treci de emotiile, revelatiile, dezamagirile si confuzia primului an cu nervii in matca lor, zic ca apoi... poti incepe sa dai sfaturi :))
@aletheia: nu se reduce totul la a fi sus sau realizat, sint orfani ajunsi sus si realizati, dar stii ce hauri au ei in inima ? sau daca sint niste persoane echilibrate si fericite ? vei vedea cind vei fi mama, cum cuvintul "a oferi" capata sens si o consistenta unica;

Cristi spunea...

si io vreau "boraci, plozi, bebi" ......cuvantul copii nu imi place,suna prea a xerox ....nu vreau sa fac o "copii", dar asta e o alta discutie. Parerea mea : esti gata pt "a face" plozi atunci cand renunti egoism, cand esti pregatit sa renunti la tine si sa-i oferi boracului totul !!!
Ne vedem in parc, sa facem o liniuta cu carucioarele :).....asta cand o fi cazu'.....

delia spunea...

@bogdana: f frumos spus "a creste un copil e ca un act artistic". asa cred si eu, si mai cred ca nu exista copii rai sau obraznici, ci copii crescuti asa. cum ti-l cresti, asa il ai. am dreptate?
@cristi: abia astept sa impingeti carucioarele pe role sau pe bicla:)))

Eric Polec spunea...

Naspa cand vezi cate prostii se zic in jur...si vorbesc de cei care comenteaza :)
Delia inca mai are de "gustat" viata ...

Cristi mai are de luat multi pumni in cap pana se maturizeaza.

Aletheia, nu ai intentii rele dar mai capata experienta de viata si ai sa vezi ca ce spui tu nu are o baza...

dedi, tu privesti doar partea plina a paharului, cauto si pe cea goala, ca sa nu fii dezamagit mai incolo.

delia, incerci tu sa imiti pe cineva dar nu merge.

Sper ca toate criticile mele sa fie vizibile pe forum, altfel nu ma supar ca am citit articolul tau Anonima :)
Si nu o luati in nume de rau !

Delia spunea...

@eric: interesanta analiza ta, venind din partea unui baiat de 19 ani. sper ca nici tu sa nu te superi ca m-am luat de varsta, dar prea iti sare in ochi. cat despre noi si instinctele nostre, am decis ca mai asteptam vreo 2 ani, ca acum avem de "crescut" si asistat o noua membra-fetita din familie care se naste chiar in aceste minute. o vom folosi pe ea drept cobai, o vom invata numai prostii, ca apoi sa exersam pe al nostru.