duminică, 25 septembrie 2011

Incercarea moarte are

Asta cand la mijloc se afla un bebelus de 6 luni care e atasat de ma-sa mai ceva ca in reclama de la super glue. Dar care e povestea? Pai incurajata de o anumita doamna mama renumita in blogosfera, nu dau nume ca sa nu se stie cine se destrabaleaza cand sotul pleaca cu baietii iar copiii sunt la bunici, am planificat sa ne petrecem o bucata de sambata noapte in oras, ca fetele. Planul pe sms-uri parea perfect: mai adunam niste mamici cu creierii varza, lasam cohorta de copii cu tatii din dotare sa se spele cu ei pe cap dar sa nu uite sa ii spele si pe ei, iar noi sa ne prefacem ca iesim la baute si ca ne simtim bine fara ei in socialul nocturn. Sexy, nu?
Planul famililiei era ca eu sa adorm copilul, sa ma asigur vreo jumate de ora ca e lemn si sa o uschesc la fete, lasandu-i sotului si niste lapte propriu, in caz ca maimutica s-ar fi trezit si ar fi urlat dupa alinare laptoasa materna.
Ceea ce s-a si intamplat pt ca, desi copilul dormea dus pe la ora 9 iar eu inca imi faceam curaj sa ma dau dusa din linistea conjugala, plus un sot care mai avea un pic si ma dadea afara numai sa plec odata, instinctul ma tragea de picior si zicea: mai stai sa vezi! Numa' bine, ca de la 9 la 11 copilul s-a trezit de nu stiu cate ori si s-a linistit numai mufat si nicidecum in bratele sotului. Deci, am sfarsit toti trei intr-un somn profund la ora 11 noaptea iar copilul, linistit ca ma-sa nu mai umbla pe coclauri, a dormit uns intre noi pana pe la 2, 3 cand si-a mai luat ceva desert si a picat lat iar.
Acu, intrebarea se pune: nu sunt eu pregatita sa ma despart un pic de copil? O fi prea devreme pt el ca eu sa haladuiesc aiurea noptile? Nu e sotul pregatit sa stea sambata seara cu copilul, in loc s-o arda pe beri cu baietii?
Care e adevarul?

3 comentarii:

mami spunea...

adevarul, zic io, e ca mami nu-si doreste inca suficient de arzator sa se dea dusa de langa bebe. Mie mi-a trebuit MUSAI (la cap) o zi fara el cand avea 8 luni si ceva. Iar tati este mai mult decat pregatit sa-l asiste pe Luca, zic. Daca se descurca la taticit macar jumatate din cat de bine si frumos scrie, e de vis!

Delia spunea...

Draga mami, asa e, eu sunt cea care nu se da dusa. Mi-e greu si nu stiu cand o sa ma pot desprinde. Si sotul zice ca seamana cu al tau:)). Dedi e pregatit sa stea, a mai stat de vreo careva ori cand am iesit cu fetele, dar pe ziua, nu noaptea. Cred ca tot eu tre sa dau tonul si in relatia lor ca sa aiba si ei momentele lor. Of, dar e greuuuu. La voi cum e?

mami spunea...

La noi? Eu nu ma desprind, pare-se. Desi e mult mai simplu, teoretic, pentru ca Andrei doarme legat noptile. Dar avem asa o rutina comoda, ca nu-mi vine sa ies din ea. :D