Imi taraiam aseara picioarele spre casa, incat sa nu mai simt durerea talpilor cauzata de pantofii cu toc. Statusem toata ziua in picioare, batoasa, culminand cu dineul organizat de mine pentru firma si intretinerea musafirilor. In picioare. A fost o zi obositoare si tot ce imi doream era sa ajung acasa si sa imi intind picioarele pe pereti. In drum spre casa, de la metrou spre bloc, ma uitam pe jos si ma gandeam cand vom face bradul, daca avem paine, daca mai am gel de dus sau cand naiba ajung sa platesc intretinerea. Deodata vad alb in fata ochilor si pentru o secunda mi-a trecut prin cap ca o fi nins si eu n-am fost pe faza. De fapt nu, era doar mizeria de pe jos. Pe o distanta de maximum 50 de metri erau foite, gumite, hartiute, pungulite, frunzulite murdare aruncate in hazard. Mizerie intr-un sector 3 curat si modernizat cu flori la fiecare colt de stradela. Insa aseara era oribil. Ma gandeam apoi ca daca m-as apuca sa le strang, nu imi ajunge o jumate de ora si nici nu cred ca ma tineau genunchii. Dupa care, am incercat sa imi imaginez ce fel de oameni pot arunca toate mizeriile care se strang in buzunarul unui om. Si de cati e nevoie sa faci asa o mizerie? Si de ce? Cine te poate impinge la mizerie umana?
M-am mai calmat cand am intrat in scara si am gasit un grup de tineri galagiosi care mancau la comun McDonlads'uri. Probabil ca faceau schimb de cartofi, din mana in mana, pana in fund la taxatoare.
6 comentarii:
Ce urat!!!
Tu si Dedi aveti posturi total opuse, bineinteles in functie de stare. El vorbeste de sentimentul ca au venit sarbatorile, iar tu despre niste lucruri regretabile respectiv nesimtirea si necivilizarea. Fiti pozitivi.
Şi eu mă gândesc de mult timp pe ce butoane poţi oare apăsa ca să trezeşti în cineva o stare mai...ecologică (de fapt - de curăţenie). Şi mă mai gândesc câtă media ar trebui oare să implici ca să educi un pic poporu'.
@albus: n-are leg cu starea de spirit, ai inteles gresit.si da, suntem cu craciunul in cap, mai ales eu:)
@alinuta:nu cred ca merge nici cu mobilizare generala, sau poate pentru cateva zile. totul pleaca de ACASA si putini pot spune ca au acest lucru. si atunci,ce sa le mai cerem?
ramaneti pe post ca la anul vom prinde aripi. si va vom arata si de cati oameni e nevoie sa faci jeg pe jos...in fata presei. :)
abia astept anul viitor! razbunarea ne va fi crunta! hihihihih
hai sa nu speriem audienta, sa fim mai blanzi ca cica sa merge, cu vorba buna:)).
Trimiteți un comentariu