Fenomenul de "blogareala" incepe sa o ia razna, chiar si la mine in "casa". Adica am ajuns sa ma conversez cu prietenele mele pe blog mai des decat as vorbi la telefon. Totul a inceput cu D., acum 2 ani, prima care si-a facut blog, motiv pentru care ne-am apucat si noi celelate sa mai postam cate ceva. La inceput era aiurea pentru ca ma recunosteam in unele povestiri, si nu mereu eram data bun exemplu:).
Apoi si-a facut si E. ea era mai poeta, mai sensibiloasa, si simteam nevoia sa o mai apostrofez pe blogul ei. Pana si M. si-a facut blog, dar e ceva mai speciala, ea e artista, creeaza bijuterii si viseaza pe post de margele. Acum e randul lui C., jurnalista, am ajuns sa ne sunam si sa ne tragem de maneca " fata, vezi ca am mai posta ceva, ia vezi acolo". Pana si cu prietenul meu mai comunic prin intermediul blogurilor proprii si personale, pana la urma, zice el, asta ne-a unit?????. Hmmm, partea buna e ca se intretin prietenii si ac se comunica dar inca nu sunt convinsa ca e sanatos sa-ti faci blog si prietenii sa afle de tine din scrierile tale.
4 comentarii:
sau persoane mai putin apropiate sa stie ce mai invarti:P
dincolo de asta...cred ca mai degraba incercam o coeziune de gandire, o cristalizare de generatie pe toate blogurile astea. nu crezi?
si apropo, vreau si eu blogul lui E.:)
mai E zice ca e cam private. nu stiu, mai bine nu am bag ca o incurc, o stii ca e mare si tare:).
ok...poate vede postul meu si mi-l da ea...:)
oauuu, oare vb despre aceeasi persoana:))????
Trimiteți un comentariu