Un nou trend printre tinerimea vioaie a acestui secol, decima in stanga si in dreapta. Somnul si odihna. Pentru esantionul de varsta 23-28 de ani, odihna a devenit un nou hobby. Pleci de la serviciu, tinta, spre pat, spre stat intru odihna.
Ce faci in week-end? Dorm si as cam vrea sa ma mai odihnesc un pic.
Iesi in seara asta la o cafea ? Bai nu pot, m-as duce acasa sa ma culc, sunt f obosita.
Si ce-ai mai facut in ultimul timp? Pai nu prea am mai iesit ca am profitat sa stau in casa si sa am odihnesc.
Mergi cu noi la munte in week-end? Hmm, nu prea am bani, plus ca as mai recupera din somnul pierdut.
(te suna parintii) Ce mai faci copile, cum e la serviciu? Pai mama, e bine numai ca e cam obositor, simt ca nu ma pot odihni indeajuns.
Bun si dc nu ai iesit aseara, macar te-ai odihnit? Da, bai , am dormit dar tot ma simt ca si cum as mai dormi 3 vieti.
si astea sunt cateva mostre din discursul preferat al tinerior din zilele noastre:). ma duc sa-mi beau cafeaua sa-mi treaca somnul.
3 comentarii:
Complet de acord cu cele scrise aici, se pare ca deja este de neconceput ca cineva sa nu mai fie "daramat" in ziua de azi..si culmea, sa fie si pana in 30 de ani.
La mine, oamenii astia si-au gasit si o eticheta.Se numesc, simplu, obositi din nastere.
Ce e mai dureros este faptul ca nu trebuie sa-i cauti deloc...uita-te exact la colegul/colega ta de birou...sau chiar la prietenul/prietena ta:)
apropo de obositii din nastere.ma amuza ca se potriveste aici foarte tare comentariul dianei de la postul precedent. ii iesisera 5 ore pe zi pentru propria persoana, socotit la modul optimist.ceea ce e cam dezarmant dc adaugi faptul ca indiferent unde vrei sa mergi in orasul asta, drumul de la, si dinspre, acel loc, insemna nervi, oboseala si cel putin o ora in trafic.si parca simti deodata cum te cuprinde oboseala...
e f trist ca, de fapt, nu suntem obositi din nastere ci ne ramolim in timpul facultatii, cand ne stricam ochii in salile prost iluminate. apoi, in fata calculatorului, peste 8 ore pe zi, stand pe acelasi scaun. apoi viata din bucuresti isi pune amprenta, ne rideaza, ne face sa cascam incontinuu si sa ne dorim patul de acasa. de obicei, de la mama de-acasa. eu recunosc, sunt o pensionara la 25 de ani care tresare mai mult la ideea de a merge direct acasa decat direct in club.mi-e frica sa ma vad la 30, in plenitudinea femnitatii:).
Trimiteți un comentariu