vineri, 8 februarie 2008

Salesman, la 23 de ani

Pentru varsta mea nu stiu foarte multe. Pana la 25 de ani am invatat sa citesc (desi din ce in ce mai putin in ultima vreme), un pic de franceza, un pic de engleza, am tot vazut filme si am mers la teatru, am schimbat deja cateva locuri de munca si inca mai caut locul unde sa prind radacini.
Buuunn, as fi oarecum normala pentru varsta mea insa nu pentru timpurile de comsum in care traim. Imi lipseste ceva, nu stiu SA MA VAND. Nu stiu sa ma PROMOVEZ, nu stiu sa-mi scot in evidenta SKILLSURILE, nu cred ca sunt buna sa lucrez in SALES. Si nici nu vreau.
Am avut marele soc , zilele trecute, sa intalnesc un student de 22 de ani care era deja "Director zonal de vanzari" care-si invatase lectia de manipulare a angajatiorului, pe de rost. Niciun rictus tradator pe fata lui cand isi prezenta calitatile, nicio scapare de voce cand a fost intrebat ce vrea sa faca, cand sa faca si daca stie sa faca.
Era perfect. Era candidatul ideal. Era robotizat, era uns cu toate alifiile persuasiunii si manipularii, stia ce sa vorbeasca. In prima faza l-am gelozit, voiam si io sa fiu tare ca el. Dupa care mi-am dat seama ca e trist ca la 22 de ani sa STII, sa POTI, sa VREI, sa pierzi din fun-ul varstei.
Imaginati-va doar ca ar fi seful vostru, peste cativa ani:).

2 comentarii:

Emilian spunea...

Eu nici acum, la 30 de ani, nu ştiu ce vreau să fac peste 5 ani. De fapt, dacă ar fi să răspund sincer, aş spune că vreau să călătoresc în jurul lumii. :-)

delvreme spunea...

nu-i asa ca e aiurea tare intrebarea "cum te vezi peste 5 ani?'. vorba lu Emilian, peste mari si tari, calatorind.
odata am raspuns ca peste 5 ani voi fi mama si clar voi fi alta persoana,deci n-are relevanta pentru compania dvs.si m-au angajat:).