miercuri, 23 martie 2011

Exista meseria de mama?

Suntem parinti de doar 8 zile. Au fost si zile foarte calme dar si zile foarte agitate. Cale de mijloc parca nu prea am avut, asa ca ne scaldam dintr-o luntre in alta. Copilul e de cateva zile foarte agitat, doarme putin si se trezeste in urlete, e agitat si morocanos iar noi pe langa el un pic disperati. Sa aiba legatura cu dificultatea mea de a alapta? De frustrarea durerii? Caci da, alaptatul doare, cel putin in cazul meu, caci e clar ca am pornit gresit de la inceput, astfel ca am ajuns la niste dureri mai mari decat cele de nastere. Toate combinate cu lipsa de somn si starea mea de neputinta. Ma simt neputincioasa ca nu reusesc sa-mi calmez copilul decat pentru cateva minute, maximum o ora de somn, dupa care o luam de la capat cu durerile, frica de durere si gandul ca sunt o mama rea. Sotul ca sotul, el incearca sa ma calmeze cum poate si ma ajuta in orice demers, insa eu simt ca o sa cedez la un moment dat, ca varianta formula la biberon ar fi cea mai potrivita pentru noi si noptile noastre albe.
Ce gresim? In afara de pozitii de alaptare, pe care incercam sa le remediem cu multe ajutoare de specialitate, unde ne poticnim?

12 comentarii:

monica spunea...

Exista in farmacie un fel de "aparatoare" pentru mamelon. Pe mine m-a ajutat.

Delia spunea...

le incercam acum, sunt solutia de compromis si parca un pic mai bine!

Mamiţuni spunea...

Nu gresiti, Delia, asa e prima luna. Ciudata si grea.
Folosesti Bepanthen? E un cicatrizant foarte bun, "repara" microfisurile. Daca te dai cu el dupa fiecare alaptat, sansele sa faci ragade scad.
Merita folosit si daca nu ai ragade - tocmai ca sa nu le ai.

Daca durerea apare cand bebelusul "prinde" sanul si pe urma scade in intensitate, o sa se estompeze in timp si-n vreo saptamana ar trebui sa dispara.
Daca durerea persista, e posibil sa aveti o problema legata de felul cum prinde sanul. Zici ca la pozitie ati "lucrat" - a propos, cea mai buna pozitie de alaptat e cea in care te simti tu cel mai bine.
In plus, poti ruga pediatra sa-i verifice frenul lingual. E o chestie rara, dar unii copii au limbuta mai "legata" decat trebuie. Daca asta e cazul vostru, o mica interventie ar trebui sa rezolve problema.

Capul sus, bea multe lichide si dormi cat poti de mult! Cu cat esti tu mai linistita (usor de zis, stiu), cu atat mai calm va fi si copilul.

Sabina spunea...

lucrurile se vor calma cand te vei calma si tu. in rest sanii cat mai mult la aer daca ai ragade, iar tampoanele cu lanolina de la bioclin fac minuni. ca sa nu mai doara, fa-l sa apuce bine sanul (inclusiv areola). daca ai nevoie, te pun in contact cu fetele experte intr-ale alaptatului. doar da-mi de stire!
sa va traiasca bebelachele!

Anonim spunea...

Garmastan crema

Durerile sunt nasoale rau, dar vor trece peste cateva zile, vei vedea. Stiu senzatia, te doare de pe sira spinarii pana departe departe in jos... :D

Nu esti o mama rea, ci o mama care invata in fiecare zi cum e sa fii parinte. Absolut normal!

Sanatate si sa va ajute Doamne Doamne!

andreea spunea...

ufff, parca retraiesc si eu nesiguranta si durerile provocate de alaptat. mie mi-au trecut cu niste comprese cumparate de la sensi-blu http://ingerasultau.ro/cosmetice/2119-multi-mam-compresses-x-12-buc-plastifiate-bioclin.html
Multa rabdare si daca se poate, incearca sa te odihnesti si sa ramai calma! Eu chiar ii transmiteam fetitei mele toata nelinistea mea cand o alaptam.

bp spunea...

da, exista, ca sa-ti raspund.
e prea devreme sa te gindesti ca esti o mama rea ;) mai tirziu iti va spune el asta cind ii restrictionezi desenele animate, de exemplu :)
haide, termina cu prostiile astea, de unde si pina unde sa te gindesti ca ai "pornit gresit de la inceput". mi se pare exagerat, nimeni nu stie cum/ce sa faca la inceput. problema e ca trebuie sa suferim putin pentru lucrurile importante si bune pentru copil. o atitudine defensiva nu te ajuta cu nimic, nici acum, nici mai tirziu. fii tare. toate am fost acolo.

Ada Demirgian spunea...

Sa-ti spun un secret: esti cea mai buna mama din lume pentru copilul tau. Nu te descuraja cu alaptatul. Sunt doar opt zile. Fii buna si blanda si cu tine nu doar cu bebelusul. Si scoate-ti din cap ca gresesti, treaba cu mamicia se invata din mers. Da-ti trei saptamani, sa vezi ce experta devii!
Da, garmastan, bepanthen, stai cu sanii la aer si apeleaza la tot ajutorul de care poti beneficia. Sabina stie ce spune. Hai, ca poti!

carmen spunea...

cat de familiare imi sunt aceste ganduri... cred ca sunt foarte multe mamici care trec prin asta. acum, la 3 luni, imi dau seama ca nu am gresit nicaieri ci ca asa merg lucrurile. cu dureri mari de sani, care or sa treaca, cu un copil agitat care incearca sa se acomodeze cu voi, cu mediul, care acumuleaza multe informatii si trairi si care trebuie sa-si descarce energiile cumva, care mai are si dureri de burtica si cine stie ce alte dureri pe care nu reusim sa le identificam. formula nu rezolva aceste dureri. dar titi da, pe multe dintre ele :) pentru sani la mine au mai functionat si compresele cu foi de varza zdrobite.

Delia spunea...

multumim frumos de incurajari, sfaturi si suportul moral, de telefoane si de umerii de mamici; suntem un pic mai bine, incercam sa ne relaxam si sa ne obisnuim cu gandul ca asa e la inceput, ca tipul nu ne mai apartine si ca pentru copil trebuie luptat cu toate instinctele de aparare. inca nu cedez, ramanem pe varianta alaptat exclusiv, desi inca nu ne e foarte comod, dar apeland si la consiliere de lactatie am descoperit pozitii mai bune si mai relaxante; ori sa ne mai fi relaxat si noi? cert e ca aseara am avut o prima tentativa de vazut un film, pe care inca nu l-am terminat, dar care ne-a mai inmuiat si ne-a dat incredere ca viata noastra nu inseamna numai sani angorjati si alaptat fara pauze! there is hope!

Maria Coman spunea...

trece, pe cuvant :) la anul pe vremea asta nici n-o sa mai stii cum era. probabil ca nu e o consolare pentru tine acum, daca ti se pare ca nimic nu merge, ca te invarti prin dezastru, etc. dar chiar trece. intr-o luna deja, cand o sa stati mai mult pe-afara, o sa fie altceva

Delia spunea...

maria, dc ai sti cat de mult ma ajuta sa aud ca trece si ca e normal!!! deja iesim afara, nu stam cu orele, ce-i drept, dar parca iesirile astea sunt asa o bula de oxigen, pacat ca nu putem dormi si noi la plimbare, asa cum face printul infant!