Marti, dupa Craciun

Am fost la "Marti, dupa Craciun", filmul lui Radu Muntean, care a devenit mai nou mica mea obsesie. Stiam ca e un film bun, citisem cronici de film, urmarisem interviurile echipei de filmare prin presa, dar chiar nu ma asteptam sa imi placa asa de tare. Acum ma tot gandesc daca sa il trec in funtea listei de filme romanesti, chiar in fata "Feliciei, inainte de toate", un film grozav care a impartit acelasi scenarist cu "Marti", pe Razvan Radulescu.
"Marti" are o poveste trista in definitiv: sotul o inseala pe sotie cu stomatoloaga care se ocupa de fetita lor. Si se despart. Povestea e simpla, insa e jucata magnific si traita la maximum de cel care sta in scaunul de cinematograf si nu stie cu cine sa tina: cu sotia indurerata? cu amanta indragostita si draguta? cu sotul impartit in mii de bucati?
Asta mi-a si placut, ca nu poti ura niciun personaj, ba mai mult, o iubesti pe sotia care trece de la un calm fals si innabusitor la un planset sfasietor. Mirela Oprisor si-a dat sigur examenul de maturitate artistica cu rolul asta.
Pe langa jocul lor (caci toti actorii joaca mi-nu-nat de natural), n-ai cum sa nu te prinzi de simbolistica: amantul apare dezbracat intr-o scena de dragoste cu amanta iar sotul apare dezbracat intr-o scena casnica cu sotia, la baie, cand ea il ajuta sa isi taie perciunii; sau ca el scoate cumparaturile si le lasa pe masa in casa sotiei iar in casa amantei e atent cu ele si le asaza in rafturi si in frigider.
De scenariu nu mai zic, de nota 10, si daca tot am pomenit de text, nu ratati si "Felicia", care merge pe aceeasi formula de succes.
E de vazut, va zic!