Orasul leaganului copilariei sau a toboganelor ruginite din cartier, langa piata. Acolo ne vom indrepta pasii bacovieni in week-end, prilej cu care Dedi isi va revedea viitorii socri si va trebui sa socializeze cu ei, iar eu parintii surghiuniti de ani de zile. E greu sa ai o relatie cu parintii prin corespondenta si sa te vezi o data pe an, niciodata de Paste sau Craciun. E mai greu decat daca ai conveitui cu ei zilnic. Revederea e placuta dar amara. Nu stii cum sa ii iei, de buni, de rai? Exista mereu pericolul sa dai peste o mama mai slaba decat o stiai in copilarie, cocheta si la curent cu blogurile si picassa. Sau care vine cu idei occidentale de nunta. Mai grav e cand dai peste un tata care ridica greutati, la 52 de ani, ca sa se mentina, si care tine dieta. Dar oricat de ciudati ar fi, tot parintii nostri sunt.
Vom fi in deplasare cateva zile, timp in care vom incerca sa imortalizam ce a mai ramas dintr-un oras cotropilt de Sechelarii si Hrebenciuci. Revenim cu vederi si impresii.
5 comentarii:
Vaaai, ce imi plac posturile astea ale tale! ;))
Iar parintii tai cred ca sunt foarte misto :D
Eu mi-am revazut parintii dupa 4 ani mama si 5 ani tatal, si da erau schimbati :( asta s-a intamplat acum 2 ani si sper sa nu se mai repete si sa-i vad asa cum am stabilit macar o data pe an.
din pacate nu avem cum sa ii controlam si ne scapa printre degete. eu mi-am promis ca o sa incerc sa ii vad de 2 ori pe an macar.
@pescarus: un efort trebuie facut
@delia: totusi e bine sa ii gasesti in lupta cu timpul ;)
din nou, doamna bp, inteleapta si eleganta. de asta mi-esti draga, ca stii sa oui punctul pe j:).
Trimiteți un comentariu