miercuri, 21 mai 2008

Mourrir un peu

Te trezesti in fiecare dimineata cu speranta ca va fi mai soare, mai calm la serviciu, mai putina lumea in metrou si un trafic mai usor de suportat. Iti propui sa fii mai calm, sa nu mai tipi, sa mergi mai usor fara sa alergi, sa gasesti un loc de parcare fara sa dai un ocol de jumate de ora prin parcare, sa mananci mai sanatos la pranz si sa lasi naibii sucurile acidulate.
Si un pic de sala ar fi buna dar......niciodata nu te gandesti ca intr-o secunda toate aceste ganduri pot disparea iar nevoia de a trai devine singura preocupare. Pentru ca nu te gandesti ca un idiot iti poate lua viata, si implicit a celor dragi, intr-un moment de neatentie.
Suna melodramatic dar de fapt este tragic pentru ca pana astazi nu am realizat cat de periculos poate fi mersul cu masina pentru nu depinzi de tine, ci de altii. Socul este mare, realizezi abia dupa cateva minute ca viata ta e la cheremul altora. Si nu e drept!
Imi place viata mea, este cea mai frumoasa etapa pe care vreau s-o parcurg impreuna cu cei dragi si nu ei fara mine.

2 comentarii:

laura spunea...

nu stiu in ce masura crezi tu in soarta, armonie universala si alte lucruri de genul.. dar daca te gandesti asa, si faci un zoom out, poti vedea ca viata ta nu este de fapt la cheremul unui idiot..

delvreme spunea...

cred in soarta si in armonia universala dar si in DUMNEZEU:)si mai cred ca azi e o zi mare, Sf. Constantin si Elena si am avut o serie de noroace intr-un interval de 2 ore! in ce sa mai cred acum? ca exista o forta divina care ne protejeaza dar ne si arata ca suntem la un pas de ea?