miercuri, 11 mai 2011

8 saptamani

Ma uit in urma si ma mir: de 8 saptamani nu mai sunt Delia, ci mama
lui Luca. Nu mai sunt Delia care dormea cand si cat avea chef, Delia
care manca ce avea chef la orele alese de ea, Delia care nu avea griji
mari, Delia care socializa cand avea chef, Delia care nu avea nicicand
rabdare, Delia care avea joburi interesante si care cunostea oameni si
mai interesanti.
De 8 saptamani Delia nu mai doarme 8 ore pe noapte, ci 5, daca le
legam si daca socotim si pauzele intre alaptat, Delia schimba scutece
si plimba copilul, Delia nu mai iese fara copil, Delia isi face
planuri de viata casnica si de viata profesionala numai in functie de
copil, iar Delia are rabdare si nu cedeaza cu nervii decat dupa
multeee ore de plans. Delia socializeaza si mai intens si numai cu
mamici interesante, dragute si relaxate.
Delia e mama lui Luca, un copil solar, care seamana fizic cu tatal dar
are profilul psihologic al mamei lui: plange cand ii e foame, urla
cand e f obosit si nu poate sa adoarma, dar rade noaptea, zambeste
dimineata, chicoteste pe parcusul zilei.
Delia nu mai e Delia, s-a transformat intr-o Delie zombie, mereu
obosita, dar e o Delie fericita. Delia veche s-a cam dus si imaginea
noii Delii care prefera sa stea acasa cu sotul si copilul se
contureaza cu fiecare saptamana de viata a lui Luca. Luca m-a
transformat si imi place mai mult decat ceea ce eram inainte.

10 comentarii:

Ada Demirgian spunea...

Ei, bine ai venit in club. Stai sa vezi ce mai urmeaza:)

Bogdana spunea...

va pup. inca-s lacrimogena, ca m-am pus pe bocit citind ce ai scris tu :)

altfel, mi-a placut si vechea delia, si imi place si cea noua. si sa stii, ca vechea delia nu a plecat nicaieri... se odihneste nitelus :)

Delia spunea...

Am vazut la tine, Ada, ce urmeaza si nu lot sa zic ca nu mi-ar placea:).
Bogana, sarumana, nu am vrut sa fiu asa de sensibiloasa, nici nu-s asa din fire, dar m-a luat pe dinainte bucuria maternitatii, cred, Plus ca eu sunt mic copil pe langa tine, tu tre sa stii mai bine cum e cu transformatul asta:).

Dedi spunea...

si eu m-am emotionat. ai scris frumos. ai scris adevarat.

Ionouka spunea...

Awww, ce frumos...
Sa va fie bine!

Iglitza spunea...

e si putin infricosator, nu? nu inteleg de ce se spune ca ai facut un copil, cand de fapt mai adevarat este ca ai facut un om, o persoana. careia ii datorezi tot, iar el tie, nimic. ca doar nu ti-a cerut el sa existe.

cica oamenii fara copii sunt mai fericiti decat cei cu copii, dar nu la fel de impliniti. nu stiu cum vine asta. cred ca din prejudecata ca a fi fericit inseamna sa nu ai griji...

Onixa spunea...

Ehehe da' recunoaste ca atunci cand Luca zambeste .....iti creste inima ca esti mama lu Luca.Pupam cu drag si rezista ca la un moment dat te vei obisnui cu starea de fapt :)) si nu o sa ti se mai para asa.Eu profit maxim pentru ca vreau ca in perioada asta sa ma bucur impreuna cu copilul meu care creste, va vrea sa fie independent va vrea sa iasa singur la film cu o fata etc etc etc.Deci relax and enjoy :)

Delia spunea...

Pai imi place, asta era si mesajul, ca imi place ce am devenit. Zambetul lui Luca face cat 3 cariere si bonusuri de vacanta:).

simona d. spunea...

delia, crede-ma, viata in 3 devine din ce in ce mai frumoasa :))
si cum sa fie altfel cu un Luca atat de dulce.
cand i-l prezinti si lui Matei?


pup.

simona d.

Onixa spunea...

Da da nu citisem ultima fraza cand am citit comentariul :)).GRaba asta:D.