Trăiesc în casă cu un bărbat care mă consideră ipohondră, dar căruia cred că îi place să mă vadă că mă plâng de dureri; poate aşa mă vede sensibilă şi cu nevoie de afecţiune. Cred că are dreptate când e vorba despre sensibilitate şi afecţiune. Nu-i dau, însă, dreptate la faza cu ipohondria. E posibil ca bărbaţilor să le placă să vadă femei cu dureri, femei plângăcioase, contrar teoriilor care spun că bărbaţii sunt incitaţi de femei cu personalitate. Încă n-am demonstrat această mică teorie, dar promit că-mi fac timp de un studiu în această zonă.
(continuare pe Pandora)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu