Cum ne-am petrecut ziua de sambata

Adica ceea ce se cheama ziua indragostitilor. Separat. Dar nu-i nimic tragic in asta. Nici nu ne facusem planuri marete sa stam si sa ne pupam cocotati in varful patului. A fost asa de relaxant ca eu sa ma plimb toata dupa-amiaza la brat cu prietena mea prin mall-ul in care Dedi facea poze celor care se casatoreau sub o cupola de baloane. In timp ce eu ii faceam declaratii prietenei mele, jurandu-ne ca ne vom boteaza reciproc copii nenascuti, ca nu ne vom desparti indiferent ce barbat va pune mana pe noi si ne complimentam noile achizitii vestimentare (ea o pijama, eu o fusta), Dedi zambea amar si fotografic intregii populatii din cartierul Rahova. Dragul de el, imi ziceam cand il pandeam de pe la diferite etaje ale mall-ului, cat e de plin de dragoste si rabdare. Eram mandra ca-i sunt femeie. Nu aveam sa stiu decat spre seara ca zambetul era fals, ca ne injura pe toti cei care intram in acel magazin, ca nu mai putea sa auda cuvinte de amor si sunete de pupici iesite de dupa niste cartoane cu gauri.
Am reusit sa il calmez abia dupa ce l-am scos la "cofetaria" din cartier, i-am dat niste beri si i-am soptit lista de facut pentru saptamana care urma. Important e ca dragostea noastra a rezistat si dupa ziua de valentin. Sunt curioasa cum va sarbatori Dragobetele cand va fi singur acasa. Eu zic ca tot la "cofetarie".