Luca, ce vrei sa-ti aduca Mos Craciun?
Cadouri, multe!
Ce cadouri?
Jucarii, nu pentu bebeluti, pentu Luca.
Dar tu nu esti bebelus?
Nu bebelut, Luca e baiat male.
Un an si noua luni fix azi'
vineri, 14 decembrie 2012
sâmbătă, 8 decembrie 2012
Curs de Comunicare NonViolenta cu Monica Reu pentru Tudor
Postez si aici anuntul de pe Talcioc Urban ca poate gasim si alti doritori, cursul este minunat, pe noi ne-a ajutat foarte mult in relatia cu Luca si sigur cu ajutorul lui am sarit peste anumite crize de tantrumuri ale copilului pe care le-am gestionat usor. Iar Monica este o zana!
Voila mai jos textul Monicai:
O seară de Comunicare Nonviolentă pentru Tudor
Asociaţia pentru Comunicare Nonviolentă (www.nonviolenta.org) te invită marţi, 18 decembrie, între orele 18:30 - 21:30, la o seară de comunicare empatică.
Tema atelierului: Cuvinte care conectează - apreciere, recunoştinţă, celebrare
Dincolo de frământările şi problemele cu care ne confruntăm în fiecare zi, tânjim după o viaţă încărcată de sens şi comuniune cu tot ce ne înconjoară. Cum ne poate ajuta practicarea Comunicării Nonviolente - modelul de comunicare dezvoltat de Marshall Rosenberg - să avem parte de mai multa armonie, să acţionăm cu mai multă compasiune faţă de cei dragi nouă şi mai aproape de valorile noastre? Vino să afli cum poţi avea o viaţă mai frumoasă şi relaţii mai pline de satisfacţii, învăţând un mod simplu şi eficient de a te conecta la ce este pozitiv în viaţa ta.
Trainer: Monica Reu este fondatorul si preşedintele Asociaţiei pentru Comunicare Non-violentă, şi singurul trainer român certificat de Center for Nonviolent Communication din Statele Unite. Facilitează workshop-uri de Comunicare Nonviolentă din anul 2005, împărtăşind metoda în cursuri deschise, grupuri de practică, tabere de familie, şcoli şi instituţii. Pe lângă Marshall Rosenberg, cel mai important mentor al său într-ale Comunicării Empatice este Emma, fiica ei de doi ani şi nouă luni.
Taxa de participare: 60 lei/persoană
Înscriindu-te la acest atelier, contribui la salvarea vieţii lui Tudor, un băieţel de un an care are nevoie urgentă de un transplant de inimă (mai multe detalii despre el, aici http://viataluitudor.blogspot.ro/). Toţi banii strânşi din taxele de participare vor fi donaţi acestei cauze.
Locaţia: Sediul Waldorf Christophori, strada Puţul cu Plopi nr. 8 (lângă parcul Cişmigiu, intrarea Ştirbei Vodă).
Dacă doreşti să ni te alături, te rugăm să îţi confirmi participarea la adresa de e-mail: monica@nonviolenta.org
vineri, 7 decembrie 2012
Alaptatul la 1 an si 9 luni
Acum cateva saptamani am postat aceasta fotografie pe pagina mea de facebook unde am primit complimente, deh, ca doar n-o sa zici omului in casa lui ca e urat, diform sau rupt de oboseala. Nu se cade! Ce sta in spatele pozei e alt mesaj: nu mai pot! Nu mai pot sa alaptez zi de zi, mai ales din 10 in 10 minute intre 12 si 2 sau dupa 5 dimineata nonstop, sa il adorm ziua la san si sa stau langa el paralizata, ca acum, ca sa nu se trezeasca, sa dureze enorm seara sa il adorm, tot eu, doar eu, la san.
Oboseala acumulata m-a facut ca in ultimele doua nopti sa fug din patul in care cosleepuim cu totii si sa ma refugiez pe canapeaua incomoda din sufragerie, invelita, ca hotul, cu haine din cuier.
Nu e vina copilului, saracutul, e cu atat mai incrancenat sa suga cu atat mai mult cu cat eu ii povestesc despre cum noi o sa o rarim, sau cum apiti o sa plece, sau cum o fetita a plans mult cand mama ei nu i-a mai dat sa suga, dar acum e ok si foarte fericita.
Imi dau seama ca alaptatul prelungit, dincolo de miile de avantaje, are si capcanele lui. Cum sa convingi un copil sub doi ani sa nu mai suga cand laptele e siguranta lui, e ritualul de somn, de linistire, de dragoste?
In saptamana cu pricina pozei, am avut zilnic conversatii despre intarcare asumata de amandoi, povesti despre jucarii care nu mai sug, despre copii care sufera dupa titi dar care sunt fericiti si fara. Am facut jocuri inspirate de playfull parenting-ul Otiliei Mantelers, ziua parea sa inteleaga si sa o rarim cu suptul, noaptea era cosmar: urla, tipa prin somn: Gataaaa, nu apiti, m-am inmuiat si am renuntat.
Tot nu reuseam sa ma odihnesc.
Am ajuns, dintr-o sustinatoare a alaptatului, intr-una sceptica si cu sfaturi care au cuvantul compromis in ele. Am ajuns sa ma urasc ca nu am stiut unde sa pun frana, ca nu am invatat copilul sa adoarma si altfel cand imi dadea semne ca se poate si fara san, am ajuns sa fiu in fiecare saptamana bolnava: ba indigestii, ba dezechilibre hormonale, desi analizele sunt perfecte.
Mi-e foarte greu pentru ca nu pot sa ma odihnesc ca un om normal, ca la orice foiala in pat ma simte si ma suge. Mi-e ciuda dar le si admir pe acele femei dragi din viata mea care alapteaza mult si care declara cu seninatate ca ele nu stiu cand se trezesc noaptea sugatorii de serviciu.
Si mi-e ciuda cel mai tare ca am sentimente contradictorii legate de alaptarea unui alt copil, daca va mai fi cazul, asta mi se pare oribil.
Sper sa nu creez polemicile nesfarsite legate de acest subiect, nu fac parte din nicio tabara si nu vreau sa primesc sfaturi de genul : Mai rezista putin, o sa se intarce singur!
Din pacate nu cred asta si nici nu ma vad de cursa lunga.
Dincolo de asta, imi place poza:).
Oboseala acumulata m-a facut ca in ultimele doua nopti sa fug din patul in care cosleepuim cu totii si sa ma refugiez pe canapeaua incomoda din sufragerie, invelita, ca hotul, cu haine din cuier.
Nu e vina copilului, saracutul, e cu atat mai incrancenat sa suga cu atat mai mult cu cat eu ii povestesc despre cum noi o sa o rarim, sau cum apiti o sa plece, sau cum o fetita a plans mult cand mama ei nu i-a mai dat sa suga, dar acum e ok si foarte fericita.
Imi dau seama ca alaptatul prelungit, dincolo de miile de avantaje, are si capcanele lui. Cum sa convingi un copil sub doi ani sa nu mai suga cand laptele e siguranta lui, e ritualul de somn, de linistire, de dragoste?
In saptamana cu pricina pozei, am avut zilnic conversatii despre intarcare asumata de amandoi, povesti despre jucarii care nu mai sug, despre copii care sufera dupa titi dar care sunt fericiti si fara. Am facut jocuri inspirate de playfull parenting-ul Otiliei Mantelers, ziua parea sa inteleaga si sa o rarim cu suptul, noaptea era cosmar: urla, tipa prin somn: Gataaaa, nu apiti, m-am inmuiat si am renuntat.
Tot nu reuseam sa ma odihnesc.
Am ajuns, dintr-o sustinatoare a alaptatului, intr-una sceptica si cu sfaturi care au cuvantul compromis in ele. Am ajuns sa ma urasc ca nu am stiut unde sa pun frana, ca nu am invatat copilul sa adoarma si altfel cand imi dadea semne ca se poate si fara san, am ajuns sa fiu in fiecare saptamana bolnava: ba indigestii, ba dezechilibre hormonale, desi analizele sunt perfecte.
Mi-e foarte greu pentru ca nu pot sa ma odihnesc ca un om normal, ca la orice foiala in pat ma simte si ma suge. Mi-e ciuda dar le si admir pe acele femei dragi din viata mea care alapteaza mult si care declara cu seninatate ca ele nu stiu cand se trezesc noaptea sugatorii de serviciu.
Si mi-e ciuda cel mai tare ca am sentimente contradictorii legate de alaptarea unui alt copil, daca va mai fi cazul, asta mi se pare oribil.
Sper sa nu creez polemicile nesfarsite legate de acest subiect, nu fac parte din nicio tabara si nu vreau sa primesc sfaturi de genul : Mai rezista putin, o sa se intarce singur!
Din pacate nu cred asta si nici nu ma vad de cursa lunga.
Dincolo de asta, imi place poza:).
joi, 22 noiembrie 2012
Noi, pe timp de iarna
Ce facem in casa atata amar de vreme? Construim, pictam, ne dam cu moto, da, da, chiar si eu, mancam carnati, ne stropim cu apa, iar coloram, facem biscuiti si ar face orice ca sa nu iasa afara la frig. Asa ca inventivitatea e la noi acasa. Daca mai aveti idei de activitati in casa, scrieti-ne pe adresa redactiei.
luni, 19 noiembrie 2012
Talcioc Urban pentru Matei
Noi nu stam, noi talciocarim!
Cam asta o sa facem in urmatoarea luna, ca vorba aia, daca tot am terminat cu filmarile din sezonul doi al emisiunii "Totul despre mame", si am somat vreo doua saptamani, am zis sa reinvoc adrenalina si sa mai fac ceva treaba.
Asadar, pe 1 decembrie, in zi mare si pur romaneasca noi mergem dis de dimineata sa vedem parada si la 10 deschidem o noua sesiune de talciocarit pentru Matei.
Dar, inainte de asta, adica sambata, pe 24 noiembrie, o sa particip impreuna cu Bogdana la Bazarul de Craciun de la Gradinita Waldorf Cristofori, aici gasiti mai multe detalii de inscriere si participare.
Ssst, mai urmeaza un Talcioc Urban pe 15 decembrie, e unul special, o sa vedeti de ce!
Pfuiii, cata treaba:)!
duminică, 14 octombrie 2012
duminică, 7 octombrie 2012
Lista aniversara
De ziua mea de anul asta imi doresc multe, fac si io o varsta si am de gand sa ma rasfat dupa un an juma de stat pe tusa. Vreau niste cosmetice MAC, niste cizme Hunter, un vopsit si un tratament cosmetic, o geanta sau doua, niste cercei de argint si niste carti. Astea is chestii pe care mi le voi cumpara eu, nu stresez pe nimeni cu fitoseniile mele.
Insa ce vreau de la cei din jur ar fi asa: un somn de dimineata macar pan la 9, un somn de pranz de macar o ora fara sa fiu calarita de copil, o noapte intreaga de somn. Pentru toate astea tre sa negociez cu bunicii:).
Acus fac 30, abia astept, din pacate e primul an fara ca tata sa ma sune.
Dar beau o bere si pentru el, din aia cu ghimbir, ca aia ii placea in ultima vreme.
Insa ce vreau de la cei din jur ar fi asa: un somn de dimineata macar pan la 9, un somn de pranz de macar o ora fara sa fiu calarita de copil, o noapte intreaga de somn. Pentru toate astea tre sa negociez cu bunicii:).
Acus fac 30, abia astept, din pacate e primul an fara ca tata sa ma sune.
Dar beau o bere si pentru el, din aia cu ghimbir, ca aia ii placea in ultima vreme.
luni, 24 septembrie 2012
Ubec mama!
Cam asta e noul refren de cateva zile iar eu ma topesc de mandrie si de dragoste. Ma iubeste si acum verbalizeaza de fiecare data cand se opreste din joaca si treaba lui, se lipeste de mine, ma pupa si imi declara:
Ubec mama, ubec titi!
Credit foto: Alexandra Dinca
Fotografiidefamilie.ro
Ubec mama, ubec titi!
Credit foto: Alexandra Dinca
Fotografiidefamilie.ro
marți, 18 septembrie 2012
Jobul ideal
Din iulie sunt full-time mama lui Luca si part-time lucrez la site, part-time la emisiunea cu acelasi nume, "Totul despre mame", unde fac documentare si ceva munca de platou. Asadar, am doua joburi full-time, asa ca nu ma plang deloc, sunt o albinuta harnicuta, cu o mana il spal pe Luca la fund si cu alta vb la telefon incercand sa aduc oameni faini in emisiune.
Viata mea e un rollercoaster de 3 luni, vine sotul acasa la 5, la 6 predau copilul si ma apuc de scris, la 9 il culc, mai prestez pan pe la11, 12, in serile bune, daca nu esuez de somn langa copil.
Dar nu ma plang pentru ca este fix jobul ideal: stau acasa cu Luca si lucrez printre picaturi si fac ceea ce am vrut mereu: productie tv.
Deci, da, se poate, cu mult stres, cu alergatura, cu ochii pe ceas, cu rugaminti din partea copilului : mamaaa, nuu tepon, chide, chide! Adica, sa inchid naibii telefonul si sa ma joc cu el;).
Daca nu ati prins ieri prima emisiune pe Prima Tv, de la 8.20 si 15.20 in reluare, iata mai jos si versiunea on-line, si va jur, se munceste mult la ce se vede, iar pentru reclamatii legate de invitatii, mie sa imi scrieti:).
http://totuldespremame.ro/video/coltul-specialistului/cezariana-electiva
Viata mea e un rollercoaster de 3 luni, vine sotul acasa la 5, la 6 predau copilul si ma apuc de scris, la 9 il culc, mai prestez pan pe la11, 12, in serile bune, daca nu esuez de somn langa copil.
Dar nu ma plang pentru ca este fix jobul ideal: stau acasa cu Luca si lucrez printre picaturi si fac ceea ce am vrut mereu: productie tv.
Deci, da, se poate, cu mult stres, cu alergatura, cu ochii pe ceas, cu rugaminti din partea copilului : mamaaa, nuu tepon, chide, chide! Adica, sa inchid naibii telefonul si sa ma joc cu el;).
Daca nu ati prins ieri prima emisiune pe Prima Tv, de la 8.20 si 15.20 in reluare, iata mai jos si versiunea on-line, si va jur, se munceste mult la ce se vede, iar pentru reclamatii legate de invitatii, mie sa imi scrieti:).
http://totuldespremame.ro/video/coltul-specialistului/cezariana-electiva
marți, 11 septembrie 2012
De inceput de toamna
Dar de fapt cu gandul la Craciun caci noul refren al lui Luca suna asa:
Aduca Mocatun cadou copii!
Mai exact un tren si un escavator;)!
Aduca Mocatun cadou copii!
Mai exact un tren si un escavator;)!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

