luni, 5 decembrie 2011

Masata de mama

Vin de la o sedinta de masaj de relaxare, un cadou pe care l-am primit de ziua mea si pe care abia dupa o luna jumate apuc sa-l onorez. A fost greu pana am gasit o portita de plecat de acasa si lasat copilul cu ta-su, care de fapt nici cu ta-su nu prea mai sta pentru ca suntem in plina era de anxietate de separare. Sper sa apuc sa povestesc despre asta pana nu ma vestejesc. Dar, tot legat de vestejire, mi-am facut curaj si m-am infiintat la salonul foarteee fain situat intr-un hotel cu mare clasa. Eden Spa se cheama locanta si se gaseste si in Grand Hotel Continental de pe Calea Victoriei. Ce sa zic? Frumosss domle, si foarte placut privirii, atingerii si simtirii. Asa, ca pentru doamne fine, numa ca eu nu ma consider o doamna fina si m-am simtit cam incurcata la inceput. Terapia a constat intr-un masaj corporal relaxant si frumos mirositor, masaj facial si masaj exfoliant pentru picioare. Si...in lipsa semnalului la telefon, ceea ce m-a stresat si mai tare decat la venire pentru ca nu reuseam sa dau de sot si copil care o flendureau dupa Mosu' prin oras. Nu stiam daca urla copilul fara mine sau daca urla ta-su... tot fara mine. Partea cu masajul corporal a fost f relaxanta si binevenita pentru ca nu ma interesase soarta celor doi dar si pentru ca nu stiam de absenta semnalului gsm. Ei, n-a mai fost asa de bine cand tot scrub-ul mi-a intrat in piele si ma zgaraia in loc sa ma hidrateze si sa ma relaxeze si nu-mi doream decat sa fug de acolo mai repede.
Gata, s-a terminat cu gura de relaxare, ma duc la ai mei sa ma maseje noaptea cu picioare in spate si in gura, parca tot asa imi place.

duminică, 4 decembrie 2011

Talcioc Urban de iarna

Am ales sa mai facem editie de Talcioc Urban pentru Bibi, nu pentru ca nu avem ce face acasa, ci pentru ca editia din 12 noiembrie mi-a demonstrat ca poti aduna energie buna intr-un loc mic si intim cu foarte multa lume cu suflet mare pentru un copilut care merita o sansa la viata. Ne-am simtit bine vanzand din casa si suma stransa ne-a bucurat, desi e inca prea putin pana la 140.000 de euro. Cei 1.000 de euro stransi sunt putini pentru sanatatea lui Bibi, dar sunt stransi cu mare bucurie si ganduri bune. Asa ca repetam exeperienta in 17 decembrie, tot la Casa Margarit, in formula de talciocari iscusiti, cu gradinita de copii dupa noi si cu lucruri frumoase de vanzare. Zilele urmatoare o sa anunt si "brandurile" participante si cateva obiecte care se vor licita pe loc.
Mai sunt mai putin de 2 saptamani, mai astept talciocari sa se inscrie pe: dobreja82@gmail.com.

luni, 28 noiembrie 2011

Ready to go

Luca, aspiratorul nostru de 8 luni jumate care se pregateste zilnic pentru primii pasi. Numa noi nu suntem inca pregatiti pentru un biped.

luni, 21 noiembrie 2011

Retroscpectiva celor 7 luni Luculiene


Retrospectiva celor 7 luni Luculiene

Luna a saptea a fost cea mai cea dintre toate. Plina de chestii noi, foarte activa dar si foarte usoara. Paradoxal, mi se pare ca cu cat creste mai mult, cu atat e mai usor, mai frumos, mai interesant. A fost luna in care copilului nostru i-au crescut 3 dinti, si i-au erupt gingiile pentru inca doi, si deci si luna cu cele mai multe urlete pe noapte, cu seri agitate si cu zeci de treziri pe noapte. Ai zice ca eu sunt topita de oboseala, si cam asa e, dar e drept ca ma transform intr-o somnambula care uita de cate ori s-a trezit in noaptea precedenta sau care se trezeste in mijlocul casei cu copilul urland in brate. Dovada ca ma odihnesc, nu?

Cu toate astea, in luna a saptea am avut zilele cele mai active ever cu un copilut care intr-o saptamana de exersat a mers de-a busilea iar in alta s-a ridicat de sute de ori in piciorute pana i-a iesit perfect. Asa ca la implinirea celor 8 luni aveam in casa un patruped care ajungea din punctul a in punctul b in cateva secunde si un semi biped care cotrobaia prin biblioteca fara prea mari probleme. Tot in luna sapte am mai facut o calatorie in Italia la ai mei, tot singura de gat cu copilul, calatorie care a fost mai ok decat prima dar mai obositoare si plina de aventuri. Totusi, am marcat fericiti niste drumuri in scaunul de masina pe autostrada si un copil care se culca singur in scaunel sau in manduca cum simtea motorul pornit, chestie care nu s-ar fi pomenit cu 3 luni in urma, decat doar cu niste urlete de cateva zeci de minute.

Diversificarea a mers si nu prea si ea, mai mult pe langa copil si pe hainutele lui decat in gurita lui, insa am mai trecut si de pragul carnei de pui si de cereale-cele pe care le mancam si noi, nu de bebelusi- plus o mareee intoleranta la lactate. Asa ca amanam branzica si iaurtelul si ne facem direct carnivori, ca ta-su:).

Ne mai laudam si cu o frumoasa anxietate de separare si o mare drama la baia de seara, toate fiind asezonate cu urlete cand dispare mama din peisaj sau cand copilul simte ca este inserat in cada.

Avem copil mare, nu?

Luca are acum 8 luni si o saptamana, tot foarteee alaptat si tinut in brate, tot in patul nostru si tot pupat si iubit de ne miram si noi de cata dragoste a sadit in noi. 

marți, 15 noiembrie 2011

8 luni Luculiene

Inca nu am energie sa scriu despre Talciocul Urban din week-end-ul trecut, am la activ 4 nopti de treziri nocturne din 10 in 10 in minute, sunt praf cu nervii si astept sa ma adun. Sper doar sa nu ajungem la urmatorul Talcioc cu starea asta de nesomn. O fi pragul de 8 luni, o fi cotitura celebra prorocita de Brazelton, nu stim, stim doar ca avem in fiecare saptamana alt ritm de somn.
Voiam, totusi, sa scriu despre cele 8 luni peste care tocmai am trecut si ca luna din urma a fost cea mai plina luna, plina cu chestii noi, cu mers de-a busilea spre perfectiune si cu ridicat in doua labute. Despre cei 6 dinti si cei 2 care isi fac aparitia in cate zile nu mai zic, o sa va arat niste muscaturi odata iar despre kilograme, cine le mai numara?:) Am multe de povestit si despre ce s-a intamplat luna trecuta, pe unde am mai calatorit, ce mai zice copilul, dar prefer sa postez niste poze de la Talcioc pana ma adun.




credit foto: dedi.ro si Carmen Calin

vineri, 11 noiembrie 2011

Asa ne pregatim de Talciocul Urban de maine

Sper ca n-ati uitat ca maine avem intalnire la Casa Margarit unde vom talciocari pentru Bibi. Pana si Luca se pregateste, abia l-am uns ajutor de talciocar, caci se pare ca ii place sa verifice si sa pipaie marfa ( presimt ca iar ma cearta sotul pt aceasta poza prost incadrata:).
Deci, aveti, n-aveti treaba, maine va infiintati la Casa Margarit din str. Margaritarilor 7 ( zona Icoanei) incepand cu ora pranzului.

joi, 10 noiembrie 2011

Talciocul de toamna se intoarce


Cum, necum, am uitat sa povestesc chiar in casuta mea despre Talciocul Urban de toamna pe care il organizam sambata la Casa Margarit. Am avut grija sa il promovez peste tot, numa la mine in batatura uitasi. Of of, mai mai, e tare greu dupa ce nu dormi nici macar 2 ore pline si rotunde sa te mai aduni. Ma si mir ca am avut energie sa ma adun pt organizat si pus pe caprarii tot ce trebe pentru talcioc.Asadar, editia de toamna este dedicata strangerii de fonduri pentru Bibi, un copilut frumos cu ochii albastri, care e bolnav de anemie aplastica si are nevoie de un transplant de maduva.
Aici gasiti povestea lui..
Avem di tati: sapunuri handmade, incaltaminte de producator la pret de talcioc, hainute de copii, hainute de oameni mari, carti, obiecte de colectii, accesorii handmade si cate si mai cate. Ahh, si castane fierte si vin prajit...sau era invers?:) Ne gasiti sambata de la 12 pana seara, cu tot cu copil, asa ca va asteptam sa cumparati si sa donati.

miercuri, 9 noiembrie 2011

Cum se distreaza copilusul

Top lucruri tabu sau rusinoase pe care le poti face in public de cand cu copilul

Totul a plecat de la cateva priviri urate pe care le primesc de la trecatorii care ma aud cantand sau vorbind singura pe strada. Singura, vorba vine, caci de la spate nu se vede copchilul atarnat pe burta mamichii iar cine ma aude si nu vede copilul burdusit intre haine clar imi pune stampila de Spitalul 9. Mai hilara e situatia cu carut: copilusul dragalusul urla, mama urla si ea a cantec/poezie/snoava/minciunele, doar doar s-o potoli fiara din el. Eh, ash, tot din Manduca asculta mai bine.
Buuun, si am zis, in afara de cantat, vorbit singura si strambat, ce-as mai putea face pe strada cat sa dau vina pe copil?!
Muuuulte si rusinoase:).
1. Sa ragai:). O doamna nu ragaie deloc, nu? Daramite in societate. Insa cand ragaie un copil e mare bucurie. Ia sa ragai si eu ca sa ma bucur de masa asa cum fac cei mici si sa dau vina pe Luca!
2. Sa trag vanturi fara sa te simti rusinat pt ca oricum copilul e copil si nu stie ce face, nu? La capitolul miros tre sa mai muncim ca ne-a luat de mult de cand cu diversificarea:).
3. Sa dorm in metrou cu capul pe copil atunci cand adoarme si el cu capul intre sanii mei. Sunt convinsa ca nimanui nu i s-ar parea ciudata o mama care doarme in fund. Dar ia sa vedeti o femeie fara copil care atipeste la metrou, nu-i asa ca ati comenta oleaca?
4. Sa ma murdaresc ca porcul cand mananc, pt ca, nu-i asa, murdarirea este buna?:)
5. Sa nu mai stau la rand/ cozi pt ca am copilul agatat de gat. Pe asta o studiez intens dar se face cu mare arta actoriceasca:).
6. Sa vorbesti singur pe strada, nu cu copilul, ci cu copilul din tine dar sa dai impresia ca ai un interlocutor.
Ia sa vad, mi-a scapat ceva?
Da, am luat-o razna dar e numai si numai de la alaptare:).