Post Craciun fericit!

Stiu ca a trecut de mult Craciunul, ma rog, de vreo 2 zile, dar in zile de sarbatoare noi nu am facut mai nimic, daramite sa bloggarim. In afara de mancat, dormit si crescut de burta n-am prea fost activi.
La 7 luni si o saptamana iata cum ne prezentam amandoi:



Ne grabim sa ajungem in 2011 cu bine si fara surprize, avem multa treaba cu reamenajarea casutei, cu doctori, cu cursuri lamaze, cu planuri de nastere.
Pana una alta, gatim si ne pregatim pentru un prim Revelion casnic.

De pe la talcioc

Am facut si talciocul de Mos, a iesit f dragut, nu cu foarte multa lume, ci cu lume cat sa ne intelegem unii cu altii si cat sa vindem si sa cumparam ca nebunii. Eu sunt multumita ca am cumparat 2 paturici de copil, una impletita si alta matlasata, foarte ieftine si dragute. O sa le pozez cat de curand sa le vedeti cat sunt de vesele, deocamdata ma adapostesc sub ele in timpul zilei si in timpul acceselor de stranuturi si frisoane, caci tare mi-e ca m-a ajuns si pe mine raceala de care nu m-am ferit deloc. Diseara mergem si la doctor sa mai pandim copilul care are o placere nebuna sa stea numa pe fierea, splina, intestinele si tot ce se mai gaseste in partea dreapta, provocandu-mi niste crize scurte dar foarte aprige. Sunt tare curioasa sa il vad acus cum si cu ce atarna inauntru.
Pana una alta, ca sa mai uitam de dureri si gatlejul inflamat, punem poze de la talcioc cu noi 2 si cu cei doi baietei dragalasi si poznasi deja super cunoscuti: Vladut si Petru.

Vine Mos Talcioc Urban

Avem, n-avem treaba, noi sambata, 11 decembrie, de pe la ora pranzului, ne infiintam la Verde Cafe pentru talciocul urban de iarna, ultimul din acest an. Va asteptam cu mic, cu mare, cu burti, fara burti, sa ne revedem, sa talciocarim, sa ne uram tot ce trebuie pentru anul ce vine si sa negociem daca ducem talciocul mai departe, daca il oprim sau daca il inchiriaza altcineva pana nastem si crestem un pic, adica pana la vara. Pe toate le punem la punct sambata! Sa veniti negresit pentru ca tot ce ramane nevandut va merge catre copiii bolnaviori in faza terminala de la Fundatia "Copii in
dificultate".

Din nou pozam

La noi inca nu a ajuns Mosul Nicolae, dar speram ca pana diseara sa nu ne ocoleasca. S-o fi impiedicat in ploaia si in vremea urata din week-end, cine stie? Oricum, ca sa ne treaca supararea ne-am luat copilul din burta si l-am scos la poza ca sa marcam ultimul Mos Nicolae fara copil umblator prin casa.
Trebuie spus despre poza cu masinuta rosie pe burtica ca este prima jucarie a baietelului de la taticul lui, jucarie care este de fapt protoptip al masinii reale la care a lucrat taticul ani de zile.
Avem 6 luni jumate de sarcina si o burta care cresteeeeeeeee si nu se mai opresteeeee!

Decoram si ne jucam

Nu stiu ce faceti voi, dar noi am decorat deja casa de sarbatori si incercam sa intram in starea de Craciun, ultimul in 2. Cumva, nici nu imi pare rau, abia il astept pe urmatorul cand vom avea si baietelul printre picioarele noastre, grabit sa strice si sa sparga globuletele. Pana la anul, ne bucuram de burtica care e martora peste tot, vede si se bucura si ea cu noi.



Burtica creste, parca in ultima saptamana a crescut mult, si incep sa se adune si kilogramele. La 6 luni si o saptamana ne laudam cu 6 kg, ultimul pus in ultimele 2 sapt, iar la o aritmetica simpla, in urmatoarele 3 luni jumate voi mai fi pus inca 6. Cel putin.
Tocmai de aceea am intrat in panica drobului de sare si de teama ca intr-o luna o sa ma maresc si nu o sa ma pot misca prin zapezi si polei, am anticipat, si intr-o vizita scurta prin Unirii am si cumparat o plasuta de haine pentru maternitate: body-uri, salopetele, sosetele, manusi, camasute. Simt ca am uitat ceva, dar nu stiu ce. Ce se mai cumpara pt trusa noului nascut? In afara de pampers, desigur?

Asteptandu-l pe baby G

Caruia inca nu i-am dat un nume clar. Mai sondam si anuntam de sarbatori care va fi numele baietelului mult asteptat in garsoniera. Intre timp, nu stam chiar degeaba, iata si dovada: avem hainute de dar, chiar si patuturi, pe care inca nu le-am asamblat, dar promitem sa revenim in iarna si cu fotografii din garsoniera reimpartita asa incat sa incapa si botul mult asteptat. Deocamdata i-am rezervat un fotoliu pe care se va catara si se va batai asa cum face de zor in burtica mamii.

6 luni de sarcina

Suntem pe muchie de 6 luni de sarcina si nu-mi vine sa cred ca a trecut jumate de an de stare de gravidie. Mai avem aproape 4, timp in care voi experimenta si mai si senzatiile de stomac plin pana in gat, dureri de spate, picioare amortite si pline de carcei, lovituri din ce in ce mai puternice si senzatii ciudate atunci cand casc. Dar daca fac parte din meniu, cine sunt eu sa le refuz? Nu ma plang, ba din contra stau la cotitura si le primesc pe toate deschisa.
Mai experimentez si alte schimbari, precum o pofta nebuna de vin rosu, poate si un pic de bere n-ar strica. In principiu alcool si daca s-ar putea zilnic, ar fi minunat. Dar dupa doua episoade in care am avut senzatia ca am imbatat copilul pentru ca pret de 12 ore nu a mai miscat precum ii e felul, as zice ca poate ar trebui sa ma opresc si macar sa nu le mai amestec. Oi fi mama denaturata ca imbat copilul, ma tot intreb? Asa or fi baietii, poftesc la alcool? Ne asteapta un copilut caruia ii va placea sa scurga paharele, mai ceva ca altor copii?

Spre nesting?

Nu mai am rabdare, sunt asa intr-o vrie continua sa se termine. Nu ma grabesc sa nasc, deocamdata m-am obisnuit cu gandul ca mai avem pana in martie; nu mai am, insa, rabdare pana nu termin cu lucrul. Stiu ca intr-o luna, fix 30 de zile, voi fi terminat cel putin 3 proiecte care ma macina si ca ma tin tintuita in scaun cel putin 5 ore continue. De aici si durerile insuportabile de spate, dar asta e o poveste care va fi detaliata alta data.
De la 15 decembrie ma linistesc, ramane doar sa scriu pentru 121.ro si probabil pentru un alt proiect on-line si dupa Sarbatori ma dedic numai mine.
In luna care va sa fie o sa ma urc pe pereti de nervi, deadline-uri, corporate shit si altele. Va fi cea mai grea luna de pana acum, avand in vederea ca si burta creste iar spatele nu ma lasa deloc. Am ajuns sa am dureri chiar si noaptea si sa nu mai pot dormi bine. Imi doresc sa treaca bine, fara surprize, cu platile la zi si cu clienti multumiti, ca sa ma pot ocupa si eu de casa, masa, sot si copil, asa cum trebuie.
Vreau sa vina nesting-ul si primenitul casei pt copil, mai ales ca am inceput sa primim chestii pentru el.
In micile pauze pe care le iau ne si jucam. 22 de saptamani cu baby G in burtica:

Campanie sociala HHC Romania

Lucrez de cateva luni la prima campanie de comunicare pentru fundatia HHC Romania, fundatie cu sediul in Baia Mare. Ei si-au propus ca pana in 2020 sa desfiinteze toate orfelinatele din tara si sa construiasca pentru cei 13.000 de copii, inca inchisi acolo, case maternale si sa dezvolte servicii alternative, impreuna cu statul roman.
Reprezentantul special al fundatiei este Amalia Enache, care impreuna cu Printesa Marina Sturdza, Presedinte Onorific al HHC Romania, vor duce mesajele copiilor mai departe.
Ii putem ajuta pe cei de la HHC Romania cu un sms in valoare de 2 euro la 848, pentru ca ei sa nu mai fie finantati de fundatia mama din UK.
Campania sociala video se deruleaza prin doua spoturi care vor rula pana pe 30 noiembrie in toate produsele TV ale Grupului Media Pro, deocamdata.

Aparitie unicat a copilului Grigoroiu

Avem dovada! Gata, e clar, cel care ne-a ales drept parinti este un baietel care acum are 20 de cm in lungime si cantareste 350 gr. Morfologia de 21 de saptamani ne-a aratat din prima sexul copilului si apoi o surpriza. Copilul este bine, deja pozitionat in start de venit pe lume. Dar, ceea ce veti vedea in randurile de mai jos este dovada clara ca bebelusul care se va naste in luna martie este copilul parintilor lui. Copilul ne seamana intru totul si nu numai noi am sesizat asta din prima, ci si medicul care ni l-a masurat din talpite pana in creieras. Surpriza este ca viitorul bebelus zambeste fix ca parintii lui, cu gura pana la urechi. Voila!